Comuna „maternitate” de unde a pornit primul focar de pestă porcină africană din județul Botoșani este în continuare sub asediu. Cei care o apără sunt vizibili de la depărtare, dușmanul este însă unul nevăzut, sperie localnicii, fie că vorbim despre pădurile cu copaci anemici sau propriile cotețe unde oamenii și-au crescut porcii.
Virusul pestei porcine africane care a băgat spaima în țărani mai ales și a distrus afaceri de milioane de euro a ajuns și la Botoșani, într-o zi de duminică, pe 20 ianuarie 2019. Nepoftit de nimeni, evident, și în ciuda măsurilor care s-au tot luat în ședințe, un mistreț a fost principalul vinovat. Și-a dat viața pentru asta, însă a lăsat în urmă începutul dezastrului.
Din fața televizoarelor, boala care a rupt inimi de bătrâni de la țară cărora le-au fost luați porcii, nu pare atât de fioroasă.
În realitate însă, când ajungi la Pomârla, la vreo 12 kilometri distanță de cel de-al doilea municipiu al județului, în primă fază tresari la vederea echipajelor de poliție de pe marginea drumului. Polițiștii așteaptă în mașinile MAI în timpii morți. Când în retrovizoare zăresc faruri de mașini, portierele zvâcnesc odată cu brațul din uniformă care înseamnă STOP.
În cele trei filtre stau non-stop polițiști de la IPJ, cadre de la Poliția de Frontieră, precum și jandarmi. Filtrele vor fi menținute 40 de zile de la apariția focarului la porcii domestici.
Sunt verificate actele de identitate ale vizitatorilor sau ale localnicilor, se efectuează un control amănunțit al mașinilor, inclusiv în portbagaje, pentru a nu exista animale sau carne de porc. În acest timp, roțile autoturismului stau pe un covor și sunt pulverizate cu substanță dezinfectantă. Covoarele sunt de la italieni, donate Primăriei Pomârla, pentru un cămin de bătrâni. În situația actuală de restriște, mai utile sunt la intrările în comună, în lupta cu pesta porcină africană.
Cei care mânuiesc atomizoarele sunt angajați din Primărie sau oameni de la ajutorul social. Au devenit peste noapte imitații de medici veterinari. Nu se umflă în piele, pentru că misiunea le cam iese pe ochi și presupune să stea inclusiv nopțile la post.
Și să întrețină un foc, pentru că pe timpul nopții substanța dezinfectantă riscă să înghețe. Astfel, o încălzesc ei, așa cum pot. Așa cum știu să-și ajute comunitatea și, mai ales, să-și salveze porcii care au scăpat deocamdată de cuțit.
„Zi, lumină, inclusiv noaptea, ne îngheață substanța. Și de aproape o săptămână stăm cu câte o tonă de lemne pe noapte ca să ținem punctele în funcțiune. Avem trei puncte, două către Dorohoi și spre Racovăț, unul. Oamenii sunt ținuți 24 din 24, de la ajutor social, de la Primărie”,
Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla.
Nu contează dacă li s-a acrit sau nu de activitatea asta, trebuie să se supună primarului care la rându-i respectă ordine de la județ.
„Nu au de ales, cum nici eu nu am de ales. Este momentul când mă supun, autonomia locală și tot ce este comanda mea se termină. Mă supun prefectului și acestui plan de combatere al bolilor, respectăm linia ierarhică. Cum și prefectul, pe linia situațiilor de urgență, respectă un plan și o linie clară”,
Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla.
Odată intrați în comună, lucrurile par să fie firești. Pesta porcină africană a împrumutat aspectul normalității și nimic parcă n-ar arăta că există un dușman nevăzut cu care se luptă autorități și oameni deopotrivă. Sau unii împotriva celorlalți.
În aer plutește tensiunea, asemenea altor sate miroase a pustiu, puținii oameni care se mai ivesc pe drum nu par să se mai mire de fețele străine. Își văd în continuare de ale lor și n-au chef de vorbă.
Măsurile sunt multe, iar cheltuielile sunt lăsate tot în seama săracilor din teritoriu. Pentru că, în mod paradoxal, deși sudul a fost paralizat de pestă, până la acest moment încă nu există un program bugetar prin care să fie alocate fonduri DE URGENȚĂ în localitățile cu focare.
„Am dat 15.000 de lei la prima strigare, la primul moment când a apărut focarul. Toată lumea a venit cu buletine de analize și toate recomandările. Am luat tot ce înseamnă substanțe, echipamente de protecție, atomizoare (pulverizatoare), combinezoane de unică folosință, cizme de cauciuc”,
Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla.
Echipamentele folosite mai ales în locurile unde au fost găsiți porci morți sunt distruse prin incinerare. La fel și bălegarul rezultat de la animale. Și porcii. Tot. Se îngroapă iar deasupra se toarnă sodă caustică și var nestins. Probabil ca la molimă sau holeră.
„Se arde tot, tot, tot, de la cizmele noi, tot se dă pe foc. Dacă nu ar veni DSP-ul, cred că ăștia le-ar păstra. Cred că am ars până acum 20 și ceva de echipamente”,
Spune primarul comunei
Groapa a fost săpată undeva la marginea satului, pe câmp, drumul până acolo fiind posibil doar cu autovehicule 4X4. Până la „groapa comună” dinții clănțăne în gură, iar privirea caută disperată și involuntar eventualele obstacole ce se ivesc în față, mintea construiește scenarii dintre cele mai fatidice.
Am folosit „monstrul” primarului care mușcă din pământul arat și dealuri abrupte, aproape ca într-un safari, o Toyota Hilux stropită de noroi și muncită în ultimele săptămâni.
Drumul pe care l-am parcurs noi într-o zi cu vânt, a fost efectuat de medicii de la DSVSA și oameni din comună alături de primar, noaptea, în întuneric și sub presiunea responsabilității porcilor cu PPA.
„Arși.. .arși. Acolo în groapă. Am făcut o groapă urmare a acestor norme, de 10 pe 15, avizată de Agenția pentru Protecția Mediului, cu coordonate. Ne-am chinuit nopți ca să ajungem acolo cu porcii. Cu mașină 4x4 să ducem medicii acolo, tractor pentru porci…”
Primarul închide ochii și oftează. Dumitru Chelariu este cunoscut ca fiind primarul guraliv care nu se sfiește să vorbească. Boala asta la porci l-a redus la tăcere. Gravitatea acestui virus dar mai ales efectele nimicitoare asupra animalelor.
S-a informat despre PPA. Și înțelege dimensiunea dezastrului care planează asupra comunei lui. Sătenii lui, mai puțin, unii din lipsă de capacitate alții din rea voință. A mers din poartă în poartă cât a putut, a lipit mesaje peste tot. Încearcă să-i oprească pe oameni să-și taie porcii noaptea și să ascundă carnea.
Jumările salvate azi pot prelungi viața virusului de pestă porcină cu ani de zile. Iar asta înseamnă începutul sfârșitului pentru porcii crescuți în gospodării. În Spania, deja s-a interzis ca oamenii să crească suine. Porcii lor cresc doar în ferme. Și atât. Iar noi mergem pe urmele lor și intrăm în era „fără Ignat”.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
Proiect de sprijin pentru elevii din două sate botoșănene: Copiii au primit încălțăminte nouă
Redacția Botoșăneanul
Oct 04, 2024
Revoltă într-o comună din Bacău: Oamenii sunt îngropați în noroaie din cauza unei firme din Botoșani
Redacția Botoșăneanul
Oct 04, 2024
Măsurile luate de polițiștii de frontieră pentru celebrarea religioasă a Sfintei Cuvioase Parascheva
Redacția Botoșăneanul
Oct 04, 2024
Câte perechi de pantofi trebuie să aibă un bărbat și care sunt esențiali?
Redacția Botoșăneanul
Oct 04, 2024