”Am fost gonită de mama mea”
Boschetar = vagabond care se adăpostește în timpul nopții în parcuri, sub poduri. Trecem indiferenți, nu le aruncăm nici măcar o privire. De ce-am face-o?
Gabriela Balan este o botoșăneancă de 59 de ani. I-a împlinit în a doua zi de Crăciun. Singură, pe un pat improvizat într-un spațiu al Primăriei care se numește Adăpost temporar de urgență. Are cârjele lângă ea, fiind suferindă de coxartroză bilaterală. Casa ei e pe străzi, însă nu a fost așa dintotdeauna
.
”Am fost gonită de mama mea, eu am fost înfiată de copilă și după ce m-a înfiat a făcut copii și de la un timp de când m-am îmbolnăvit nu mă mai suportă și toamna asta m-a gonit. Am locuit în Botoșani, aici sunt născută și crescută. M-a gonit în septembrie, am lucrurile acolo, mobilă, aragaz, tot ce-mi trebuie, și mi le-a pus într-un garaj. Am locuit pe stradă, acolo unde e clădirea părăsită din parc, acolo am locuit din septembrie”, povestește femeia amar. Când gerul năprasnic de afară se mai domolește ajunge din nou pe străzi.
”Un trecut și un viitor foarte...”
Asemenea ei și
Vasile Alexa se adăpostește pe unde apucă. Este fost profesor și povestește că s-a autodistrus. Sau alcoolul l-a distrus pe el.
”
Sincer să vă spun nu pot să rezist temperaturilor de afară că sunt cu minus. Când e cald, dacă mă pun pe bancă mă ia ambulanța. Am avut un trecut și-un viitor foarte… m-am distrus singur, am două fete, una e plecată în Scoția și am luat-o cu alcoolul. Fosta mea soție m-a părăsit, a plecat în Italia, s-a recăsătorit, are un copil. Eu deocamdată locuiesc aici, am avut un apartament și l-am vândut. Era al părinților iar eu sincer, mi-am cam făcut de cap, am luat-o cu băutura”, spune fostul cadru didactic care acum se încadrează în categoria persoanelor fără adăpost.
Lângă patul lui stă cu capu-n mâini
Corneliu Hliban de 50 de ani. Era un stâlp de casă pe care te puteai baza în urmă cu trei ani. Locuia pe
Aleea Curcubeului cu soția. Muncea în străinătate și toți bani-i trimitea acasă. A petrecut trei ani în Praga, Cehia.
”Am locuit în Parcul Mihai Eminescu, pe o bancă”
”
Soția plecată în Torino, Italia, mi-au spus copiii, tată du-te la matale în cameră și uită-te pe masă. Am găsit actele de divorț în lipsă. Eu i-am trimis 500 de euro din Praga și când am venit acasă de sărbători, acum trei ani, asta am găsit. Copiii au terminat facultățile, am vândut apartamentul le-am luat garsoniere în Iași și eu m-am dus în gazdă. După 6 luni proprietarul a vândut garsoniera. Și de atunci am locuit în Parcul Mihai Eminescu, pe o bancă. În clădirea veche a fostului ștrand”, a povestit botoșăneanul. S-a adăpostit în clădirea părăsită din
Parcul Mihai Eminescu unde și-a amenajat o cameră. Acolo era casa lui până a fost ridicat de polițiștii locali și dus la adăpost.
Când trece frigul, casa lor va fi peste tot
”Municipalitatea a pus la dispoziție un spațiu pentru persoanele fără adăpost, aceste persoane sunt identificate de Poliția Locală împreună cu SPLAS și SVSU, am creat facilitățile pentru adăpostirea pe timpul nopții atunci când temperaturile sunt extrem de scăzute astfel încât să preîntâmpinăm eventualele incidente”, a declarat
Cosmin Andrei, viceprimarul municipiului Botoșani.
Adăpostul a fost amenajat în cartierul de lângă Biserica Sfântul Ilie, într-un spațiu care s-a dorit a fi club al pensionarilor. Găzduiește 17 persoane fără adăpost care beneficiază de o masă caldă la amiază și alte două reci dimineața și seara. Când trece frigul, casa lor va fi din nou peste tot și nicăieri.
Gabriela ERDIC
[[galerie-foto]]
CITEȘTE:
Nopți mai călduroase pentru oamenii străzii: nu vor dormi sub cerul liber de sărbători – GALERIE FOTO
