Reportaj
Paradisul din orașul mort

Oamenii curg valuri pe poarta fabricii, iar într-o parcare imensă zeci de autocare şi microbuze îi aşteaptă să îi ducă acasă. Pare o scenă desprinsă de pe fostele platforme industriale comuniste, când la ora schimburilor totul era un furnicar, muncitorii abia aveau loc să treacă unul de celălalt, iar autobuzele aveau călători şi pe scări. Doar că aici tabloul este totuşi diferit.

Munchen, Viena? Ei da... Bălți!

Muncitorii lasă în spate hale industriale ultramoderne, fără o picătură de rugină, în decembrie iarba este verde ca în mai, iar trotuarele sunt pavelate. Ai putea să juri că te afli într-o zonă industrială din Germania sau Austria. Dar ai jura strâmb. În realitate mii de oameni ies de pe poarta Zonei Economice Libere (ZEL) Bălţi. La doar 130 de kilometri de Botoşani, în al doilea cel mai mare oraş din Republica Moldova (dacă nu luăm în calcul Tiraspol din Transnistria), basarabenii par să fi găsit cheia economiei de piaţă pe care autorităţile din Botoşani (se fac că) o caută de aproape 28 de ani.
La capătul oraşului cu 150.000 de locuitori fiinţează din 2010 ceea ce în accepţiunea românească poartă denumirea de parc industrial, iar în cea basarabeană, de Zonă Economică Liberă.


3.700


de oameni lucrează în ZEL Bălţi.


Iar condiţiile sunt realmente occidentale fiindcă şi majoritatea companiilor de aici provin din Germania, Austria, Italia. Doar una dintre acestea derulează anual afaceri de 120 de milioane de euro, mai mult decât orice altă firmă din Botoşani. Se lucrează în trei schimburi, fabricile par farmacii, totul este super organizat, de la punctul de prim ajutor până la toalete, există cantine unde fiecare angajat are alocată zilnic o sumă de bani pentru a lua masa. Şi nu este tot. Salariaţii au la dispoziţie terenuri de sport şi o grădină din care pot culege zarzavaturi. Gratuit!


„Dacă tu oferi angajatului cele mai bune condiţii de muncă, atunci şi el va da totul în cele opt ore de serviciu, va da cel mai bun randament”, îşi explică filosofia Călin Botean, country manager la Gebauer & Griller.

 

Salariul, de trei ori mai mare peste leafa medie din Republica Moldova

 

Iar salariile sunt considerabil peste ceea ce se plăteşte în Republica Moldova. Leafa medie în ZEL este undeva la 450 de dolari, în condiţiile în care un lucrător din administraţia publică locală primeşte gebauer grilleraproximativ 150 de dolari. Şi, lucru total pe dos faţă de România, unde mai toată lumea vrea să lucreze la stat fiindcă salariile au crescut exorbitant, iar de vineri la amiază şi până luni uiţi de locul de muncă, la Bălţi locuitorii oraşului au început să renunţe la cariera de funcţionari publici pentru a se angaja la o companie din ZEL.


Cum s-a ajuns însă aici şi cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva în Republica Moldova, o ţară din afara Uniunii Europene cu o democraţie cât se poate de… originală, ca să nu îi spunem altfel. Ei bine, se pare că dincolo de imaginea de ţară plină de corupţie, în care mai totul se rezolvă la mica înţelegere, câţiva oameni cu funcţii înalte au înţeles totuşi importanţa investiţiilor străine.

 

Facilități basarabene pentru nemți

 

„Draxlmaier Automotive”, o companie uriaşă din Germania, cu peste 60 de fabrici în întreaga lume, sonda piaţa est-europeană încă de prin 2007. Încerca să intre în Republica Moldova, dar avea nevoie de nişte facilităţi şi de garanţia că acestea vor fi menţinute o anumită perioadă de timp. A încercat de două ori să le obţină până în 2009, dar Guvernul comunist de la acea dată le-a respins solicitările. În zona economica libera baltirespectivul an, când pro europenii au preluat guvernarea, lucrurile s-au schimbat rapid, iar Executivul a decis înfiinţarea a şapte Zone Economice Libere, una dintre acestea la Bălţi, care a avut şi cel mai mare succes.


Ce le-au promis investitorilor? Printre altele: protecţia investiţiilor din partea statului, imposibilitatea de expropriere, sechestrare sau naţionalizare a bunurilor din ZEL, posibilitatea ca firmele din ZEL să facă tranzacţii bancare în valută, tratament vamal preferenţial, în sensul că operaţiunile vamale se efectuează 24 de ore din 24 chiar pe teritoriul ZEL. Totodată, s-a decis scutirea integrală de la achitarea impozitului pentru profitul obţinut din exportul de mărfuri produse în ZEL pentru o perioadă de trei ani în cazul derulării unei investiţii de minim 1 milion de dolari şi de cinci ani pentru o investiţie de 5 milioane de dolari. În plus, s-a hotărât şi scutirea totală de la plata TVA, a accizelor şi taxelor vamale pentru mărfurile livrate în ZEL. Dar decisivă a fost probabil garanţia guvernamentală că nici măcar o singură facilitate din toate acestea nu va fi anulată timp de 10 ani.


Autorităţile locale au conectat ZEL-ul la utilităţi, iar firmele au putut chiar să îşi cumpere terenurile.


Şi atunci „Draxlmaier Automotive” a decis să investească într-o fabrică în ZEL Bălţi. Nemţii au băgat circa 80 de milioane de dolari şi produc în prezent cabluri şi cablaje auto care sunt trimise direct la uzinele BMW din Leipzig, Regensburg şi Oxford. Unul dintre modele este folosit pentru echiparea automobilului BMW Seria 7. Le merge atât de bine aici încât au decis să investească într-o nouă fabrică, în ZEL Cahul.

 

Greu a fost până a venit primul mare investitor, apoi au început să curgă

 

Şi, asemenea hypermarketurilor de la noi, greu a fost până a venit în ZEL prima companie de calibru. În 2012 boardul „Gebauer & Griller”, companie din Austria care lucrează de câteva decenii direct pentru „Draxlmaier Automotive” a hotărât să investească într-o fabrică în ZEL Bălţi, care în 2013 a şi fost deschisă. Patru ingineri români s-au ocupat de acest proiect, iar unul dintre ei, Călin Botean (foto dreapta), a ajuns chiar catalin boteancountry managerul companiei. Spune că firma la care activează a pus în practică una dintre legile de bază ale economiei de piaţă: „furnizorul îşi urmează clientul”. Şi îl urmează până la capăt: şi „Gebauer & Griller” tocmai şi-a deschis în noiembrie a doua fabrică. Prima are 103 angajaţi, cealaltă în jur de 600. Cablurile se lucrează manual, cablajele automat.


„Trasabilitatea este perfectă. Dacă avem cumva o reclamaţie aflăm imediat de pe ce bobină provine, cine a lucrat la ea şi putem afla inclusiv cine ne-a furnizat cuprul folosit. Dar, în cei aproape cinci ani de când am început producţia aici, nu am avut nici o reclamaţie”,


Călin Botean, country manager la Gebauer & Griller.


Şi aceasta pentru că în ZEL nu intră oricine şi oricum. Angajatul cu cea mai mică responsabilitate efectuează o şcolarizare de minim trei luni, la sfârşitul căreia susţine un examen şi doar dacă îl promovează devine şi angajat.

 

”Uneori mai beau şi câte o şampanie”

 

Companiile din ZEL nu s-au oprit însă aici. În parteneriat cu autorităţile locale şi centrale au decis înfiinţarea unui colegiu de inginerie, unde, dată fiind perspectiva de angajare, câte 20 de moldoveni se bat marin ciobanu zel baltipentru un loc. De altfel, ZEL absoarbe forţă de muncă nu doar din Bălţi, ci şi din alte şase raioane apropiate.


Iar acest lucru este posibil şi întrucât firmelor menţionate li s-au adăugat în timp şi altele, precum GG Cables & Wires EE, care a investit 28 de milioane de dolari şi are 100 de angajaţi, La Triveneta Cani – 20 de milioane de dolari investiţi şi 400 de angajaţi, Sumitomo Electric Bordnetze – 40 de milioane de dolari.


ZEL este administrat direct de către Guvern, care are la faţa locului un conducător ce a dobândit funcţia după ce la rândul său a lucrat timp de şase luni la o fabrică „Draxlmaier Automotive” din Germania.


„Sunt nişte companii care îşi asumă nişte riscuri şi care uneori mai beau şi câte o şampanie”,


Marin Ciobanu, administrator principal ZEL Bălţi.

 

Primăria nu prea mai are însă ce să încaseze cu atâtea facilități

 

Când ieşi însă din „colţul de Occident” dai însă peste aceleaşi… bălţi din acelaşi Bălţi. Străzile sunt în bună parte ca după război, inclusiv pietonalul intens circulat este plin de gropi. În parcul de lângă igor seremetprimărie o mulţime de oameni bătuţi de soartă din categoria „50 şi peste” au ocupat câteva alei înnoroiate şi încearcă să vândă ceva haine ponosite, telefoane de pe vremea în care le foloseai pentru convorbiri şi atât, ici-acolo un aparat de radio. Cu atâtea facilităţi acordate investitorilor străini, Primăria Bălţi aproape că nu mai are ce impozite să încaseze.


„Noi ne bucurăm că sunt câteva mii de oameni care lucrează acolo şi care nu pleacă din oraş, iar de pe urma lor încasăm o parte din impozitul pe venit aferent salariului”,


Igor Şeremet, primar interimar Bălţi.


Şi pentru Bălţi asta chiar este o realizare în condiţiile în care etaje întregi ale blocurilor sunt părăsite de moldovenii plecaţi să lucreze la Moscova sau în Occident.

 

Până la urmă, totul se reduce la câteva cifre

 

Pe parcursul întregii zile petrecute prin „Occidentul de la Bălţi” a revenit obsesiv o întrebare: de aţi investit aici şi nu Botoşani? Şi nimeni nu a dat un răspuns direct. Probabil pentru că ar fi trebuit să recunoască incapacitatea autorităţilor române, dar şi faptul că, pe lângă toate facilităţile menţionate, a contat şi forţa de muncă mult mai ieftină în Moldova decât în România. De la 1 ianuarie salariul minim în România devine 1.900 de lei, adică 485 dolari, în condiţiile în care leafa medie din ZEL este de 450 dolari.


„Eu am vrut să facem această deplasare aici pentru a mai elimina din mitul că la Botoşani nu vin investitorii fiindcă nu aveam infrastructură. De fapt, de la un anumit nivel nu se doreşte să avem poveşti de succes”,


Cătălin Flutur, primar Botoşani.


Şi edilul are dreptate lui. Până la Bălţi, la fel ca şi până la Botoşani, drumurile au aceleaşi gropi. În oraş lucrurile stau diferit, mai ales pe pietonal: ei au pavele cu gropi, noi avem jardiniere din care sar plăcile în stil… european, că doar de acolo au venit banii pentru modernizare.

 

loading...
Revelion de legendă în Moldova unde limba română doare sub ”talpa protectoare” de la răsărit - VIDEO & GALERIE FOTO
Aventurile patriotice peste graniţă ale primarului Flutur - VIDEO & GALERIE FOTO

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL

download from google playdownload from apple store
Jumătate de viață în rulotă - omul care aduce bâlciul de 50 de ani: De la o mașină de vată de zahăr la un parc de distracții de calibru
George avea vreo 16 ani când în Brăila, oraș în care se mutase tatăl său grec, venise circul Kratel din Cehia. A fost vrăjit de lumea magică a acrobaților și animalelor dresate că nu a mai vrut să plece de acolo și s-a angajat. Era extrem de pasionat, dar probabil că nu a bănuit vreodată că din mintea și mâinile sale va ieși un parc de distracții care va marca Botoșaniul și o bună parte a României.
Noaptea de Înviere în camera de gardă cu fel și fel de bolnavi: FĂRĂ ouă roșii si cu Lumină adusă uneori chiar de pacienți
Sărbătorile Pascale înseamnă pentru mulți dintre noi timp petrecut cu familia, mers la Înviere,  ciocnit ouă roșii. În schimb, pentru personalul din Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), sărbătorile sunt o perioadă dificilă și asta pentru că sute de persoane ajung la spital din varii motive, unele mai întemeiate, altele ilare.
REPORTAJ: Femeile (ne)observate din spitale care sunt cel mai aproape de bolnavi: Una a fost luată acasă de-un pacient
Nu de puține ori dăm importanța cuvenită doar medicilor sau asistenților și uităm de unele persoane care zilnic au grijă de pacienți chiar dacă în mod diferit, muncesc din greu și poate nu se bucură de aprecierea celorlalți. Astăzi, este despre ele, infirmierele de la Spitalul Județean Mavromati.
Zeci de sri lankezi aduși la Botoșani de un om de afaceri italian: Le-a dat loc de muncă, casă și masă, dar și câte un nume românesc – FOTO & VIDEO
Sri Lanka. O privire rapidă pe Wikipedia, pentru că numele sună cunoscut, dar detaliile lipsesc. Este o țară insulară asiatică, situată în sudul Asiei, în Oceanul Indian cu capitala în Colombo. Țara are o populație de aproximativ 21 de milioane de locuitori. 44 dintre sri lankezi au ajuns tocmai la Botoșani, la 10.000 de kilometri distanță de casă aduși, într-un paradox dulce-amărui, de un italian. Iar de aici, începe farmecul acestui articol.
REPORTAJ: Ambulanța a ajuns bătaia de joc a unora: Medici chemați să salveze saci de gunoi, agresați sau confundați cu taximetriștii: Veniți și vi-l luați că e mort
Botoșănenii, fie că sunt bolnavi sau nu, sună cu încredere la 112. Vorbim despre o încredere dusă uneori la extrem. Și astfel, din nefericire, medicii botoșăneni se confruntă cu tot mai multe afecțiuni închipuite ale pacienților.
IATĂ mâinile unui copil din Botoșani! POVESTEA puștiului care la 11 ani culege urzici pentru a-și ajuta mama și frații orfani de tată - GALERIE FOTO
Unii copii își doresc cel mai nou telefon apărut pe piață, alții nici măcar nu știu cum arată. Unii copii muncesc pentru a se întreține, alții nici nu știu ce înseamnă asta. Sunt copii și copii, unii mai fericiți decât alții, ”cu sau fără copilărie”.
REPORTAJ în comuna păzită de cadrele MAI de cel mai feroce dușman invizibil: oamenii stau treji noaptea, animalele băgate în „groapa comună” – FOTO&VIDEO
Comuna „maternitate” de unde a pornit primul focar de pestă porcină africană din județul Botoșani este în continuare sub asediu. Cei care o apără sunt vizibili de la depărtare, dușmanul este însă unul nevăzut, sperie localnicii, fie că vorbim despre pădurile cu copaci anemici sau propriile cotețe unde oamenii și-au crescut porcii.
CÂT de mult te schimbă pușcăria: de la trafic de persoane, la quilling și lecții pentru adolescenți – REPORTAJ din Penitenciarul Botoșani – GALERIE FOTO
Penitenciarul Botoșani este locul unde se descoperă multe talente, abilități, aptitudini. Da, desigur, este și un loc al oamenilor răi, dar care se pot transforma în ființe umane altruiste, conștiente de ceea ce au făcut în trecut… sau nu. Astăzi am ales să ne concentrăm pe partea pozitivă a poveștii despre tot ce înseamnă detenție.
Eminescu? – „Nu știm cine a fost…” REPORTAJ în orașul poetului nepereche „uitat” de tinerii botoșăneni
15 ianuarie 2019 - Ziua Culturii Naționale, dar și ziua în care se împlinesc 169 de ani de la nașterea la Botoşani a poetului nepereche, Mihai Eminescu. Poate pare surprinzător, dar există botoșăneni și mai cu seamă tineri care habar nu au cine a fost Mihai Eminescu.
Lacrimi, îmbrățișări lungi, dar și încurajări, căci STRĂINĂTATEA îi așteaptă: Sute de botoșăneni pleacă spre alte țări după sărbători – GALERIE FOTO
Orașul nostru rămâne din ce în ce mai gol și trist. Sute de botoșăneni au plecat spre Italia, Germania sau Anglia după sărbători, pentru a-și croi un trai mai bun. În fiecare an, luna ianuarie este cea mai tristă pentru botoșănenii care sunt nevoiți să se despartă de casă pentru a-și relua activitatea la locul de muncă, care din păcate, este la mii de kilometri de cei dragi.
REPORTAJ dinăuntrul durerii: Drama pacienților de la Mavromati loviți de cea mai grea boală - Forța trebuie să vină din tine
Dimineața zilei de 21 noiembrie 2018, Secția de Oncologie a Spitalului Județean Mavromati... O liniște apăsătoare domnește pe holuri și în saloane. Pentru cei mai mulți dintre pacienți este liniștea dinaintea furtunii. În timp ce un bărbat tocmai și-a dat sfârșitul în salon, alți zeci de pacienți se luptă cu o boală nemiloasă – cancerul. 
Liceul „din provincie” care a făcut 500.000 de euro în trei ani: Trebuie să supravieţuim, dacă nu facem ceva, în câţiva ani noi dispărem - GALERIE FOTO
Veste mare pentru liceul din cel mai sudic orăşel al judeţului: proiectul „Optimizarea instruirii practice în context european” depus în cadrul Programului Erasmus Plus a fost admis la finanţare.
Omul – spectacol: peste 1.000 de show-uri de la Botoşani şi până la Venezia, din comunism şi până în mileniul 3 cu cei mai mari artiști ai României
Spre sfârşitul anilor ’80 făcea cursuri la Şcoala Populară de Arte. Aşa l-a cunoscut pe Ion Ilie, pe atunci director al Filarmonicii de Stat Botoşani, care observându-i ideile de spectacole şi simţindu-i înclinaţia spre impresariat i-a propus să vină pe acest post la prestigioasa instituţie de cultură.
Afaceri cu cerul! Preotul faianțar - electrician care a ridicat o casă nouă unei familii rămasă fără acoperiș deasupra capului - VIDEO & GALERIE FOTO
O poveste emoționată vine de la capătul județului. În comuna Călărași o familie a rămas fără casă în primăvara acestui an din cauza unu incendiu.
Aventură la spălătoria care-ți curăță mașina până te apucă nervii: ori interior, ori exterior că-i greu amândouă
S-a încălzit brusc, de la zăpadă am trecut repejor la ”mâneci scurte”, așa că merg și eu ca tot omul să schimb anvelopele. Și zic apoi, ”hai să o și spăl”. Gravă eroare!
REPORTAJ în România nimănui și copiii sacrificați ai județului: Două fete care vor să învețe, retrase de mamă de la școală – GALERIE FOTO
La fix 40 de kilometri distanță de municipiul Botoșani se află comuna Cordăreni. Undeva dincolo de Dorohoi, drumul cu mașina este unul anevoios, nu din cauza a cine știe ce obstacole, ci doar a gropilor care fac distanța până acolo să fie parcursă în mai bine de o oră.
REPORTAJ: Cel mai frumos moment pe Bulevardul Mihai Eminescu, câinele Basil adus la Botoșani pentru un băiat – GALERIE FOTO & VIDEO
Ceea ce s-a petrecut joi dimineață pe Bulevardul Mihai Eminescu din municipiul Botoșani a fost un moment plin de emoție și o lecție dureroasă de viață, deopotrivă.
Orașul în care trăiesc de 36 de ani! ... Și care chinuiește nevăzătorii: șoferi ignoranți , lucrări nesemnalizate, agresiuni
Reluăm astăzi publicarea textelor scrise de nevăzătorii botoșăneni în cadrul concursului „Botoșani, orașul în care trăiesc!” organizat de filiala județeană a Asociației Nevăzătorilor din România (ANR). După ce am inaugurat serialul cu un text scris de cea mai tânără participantă la proiect și l-am continuat cu ”veteranul” competiției, astăzi a venit rândul președintelui ANR Botoșani.
INEDIT: Statui cu Mihai Eminescu și Veronica Micle în mărime naturală dezvelite de fostul șef al Poliției cu primar și afaceriști – FOTO & VIDEO
Moment deosebit petrecut de Sfântul Dumitru la o aruncătură de băț de municipiul reședință de județ. Fostul șef al Poliției Rutiere, Dumitru Zmău este cel care a făcut posibil ca județul Botoșani să aibă statuile poetului nepereche și a femeii pe care a iubit-o.
La drum, la braț cu ecoul bastonului alb: Strigau „chiorul, chiorul” și mă orientau în direcții greșite
Botoșăneanul continuă proiectul unicat în mass-media din această parte a țării și derulat în colaborare cu filiala județeană a Asociației Nevăzătorilor din România (ANR) publicând texte scrise de nevăzătorii botoșăneni pentru Concursul „Botoșani, orașul în care trăiesc!”.
AM ajuns sa luam lumina de la nucleul dus al rusofonilor din Moldova.
11 decembrie 2017, 13:49
Imi place al draculu cum nemții exploateză munca vie și nu dau mai nimic taxe,impozite,TVA, iar noi ca proștii băgam bani in ajutoare Moldovei cu salvări,microbuze,scoli,grădinițe,gaze și curent.In Botoșani sunt opurtunități,sunt spații goale(acum e și Electrocontactul), e și oarece forță de muncă calificată,se subvenționează cu 250 EUR muncitorii și 300 EUR cei cu pregătire superioară,se reduce și impozitul la 10%,dar nu am auzit de nicio inițiativă a primarului să atragă investitori aici.
11 decembrie 2017, 12:01
La "fabricile" de cablaje din Romania salariul este undeva la 40 de milioane+casa si masa, si e o munca grea si repetitiva. Normal ca a convenit nemtilor sa plateasca 15 milioane moldovenilor salariu si Statului nimic, in Romania platesc mult mai mult. Iar in Botosani, sa nu uitam, nu ar fi teren disponibil. Nu se plangea Flutur ca n-are loc nici macar de un bloc? Vorbim cuvinte. Pe scurt, la Balti cheltuiala este de 15 milioane RON/salariat, doua hale, 3 cafele si un sandvis. In Romania, 40 de milioane de salariat, impozit pe teren, TVA, Vama, tot ce trebuie in UE. Prea scumpi sclavii romani, mai ieftini cei moldoveni.
11 decembrie 2017, 11:38
Mda...Nu stiu ce mare descoperire a facut Flutur la Bălți...Investitori care platesc mult mai mult angajații se chinuie sa supraviețuiască in Botosani,dar nimeni nu-i promovează pentru ca nu platesc servicii PR...Avem 2 investitori super tari,in Top 100 si noi lăudam moldovenii...Bravo lor!Normal ca au ales Moldova pentru ca acolo platesc mai putin de 1/4 din salariul oferit unui vestic(450 euro!!??)...Pacat ca presa a căzut in plasa lui Flutur care n-a facut nimic de aproape 2 ani,dar găsește retete de succes la Bălți...Gogoși livrate gratuit!!!De ce nu ne povestiți si despre sărăcia ce te izbește acolo la fiecare pas... PS Chiar ma întrebam de ce este abandonat orasul de către primar,dar m-am luminat acum-cauta retete de succes prin Moldova de vreo 2 ani...Probabil de asta nici nu prea mai este de găsit prin Primărie...Pt ce mai încasează 120 milioane/luna???
11 decembrie 2017, 09:13
Sondaj
V-a plăcut SummerFest-ul organizat la Parcul Cornișa?
Da
Nu
Nu am participat
Declaraţia zilei
"Nu cred că Aristidis poate fi folosit pe acel post. E o glumă, e incredibil. Treaba lor ce vor să facă, dar eu știam că doar în stânga poate evolua. N-a jucat niciodată fundaș central la noi, nici măcar în pregătiri! Nici în ...
astratex.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7216 lei
USD
Dolarul SUA
4.2706 lei
CHF
Francul elveţian
4.3268 lei
GBP
Lira sterlină
5.2121 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0058 lei
XAU
Gramul de aur
205.4478 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2385 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4384 lei
AUD
Dolarul Australian
2.8854 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2064 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1833 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6333 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.