Reportaj
Şefimea judeţului la pădure, între pantofi de lac, chiloţi de damă şibuci: Aşa se cheamă. Ştiţi nu…? N-am folosit nici un cuvânt… - VIDEO & GALERIE FOTO
E sâmbătă dimineaţă şi Ipoteştiul lui Eminescu, devenit între timp mai curând al familiei Gireadă (sau Vasiliu?, că pe acolo-i lacul acum parcă) a devenit brusc şi neaşteptat teribil de animat. Vreo 30 de oameni în toată firea, care nu prea au feţe de turişti, s-au strâns lângă ceea ce a fost cândva o cabană, iar acum doar un schelet ars. Înarmaţi cu saci negri şi mănuşi portocalii (vedeţi voi mai încolo de ce-au ales culoarea asta) pornesc spre lacul cu nuferi.
lets do it romania botosani

Amintiri din epoca de aur la lacul eminescian

N-au venit să admire nuferii eminescieni, nici să se apuce de scris poezii. Oricum majoritatea dintre ei sunt specialişti în scris… procese verbale de amenzi. Şi Botoşaniul a intrat de câţiva ani în Let’s do it România, adică Ziua de Curăţenie Generală şi cum e atâta mizerie în judeţul acesta, şefimea, fiindcă aşa-i la modă, dar mai ales pentru că numai cu o zi înainte dăduse un examen cu bileţele la Colegiu pe tema asta, şi-a dat întâlnire la Ipoteşti ca să strângă gunoi. Şef de pluton e cel mai înalt reprezentant al Guvernului pe acestea meleaguri. După ce-şi trage tacticos mănuşile portocalii pe mâini îşi opreşte oastea anti-gunoi pe cărare şi-o face pe-a ghidul.
„Când s-a împlinit o sută de ani de la moartea poetului, regimul de pe vremea respectivă a dat dispoziţie să amenajăm Lacul Eminescu. Lucram la Oficiul de Gospodărire a Apelor, cu o draglină am decolmatat tot lacul, iar insula… am făcut gard de nuiele şi în interior am pus toate excavaţiile din lac, pe insula respectivă. Iar podul, spinare de măgar, aşa se cheamă, l-am adus cu muncitorii, cu spinarea, de aici până acolo”, povesteşte Costică Macaleţi.
Aşadar, sunt amintiri din „Epoca de Aur”, mai exact din ultimul an al „strălucitoarei ere”, când actualul prefect făcea ce învăţa la facultate: lupta cu apele, fie chiar şi cu un lac… al lui Eminescu. Pare marcat de ceea ce a făcut atunci, îşi aminteşte că aleile au fost amenajate de cei de la Silvic, fostul OGA fiind responsabil cu lacul, podul şi insula. Relatează cu gesturi largi, amintind inclusiv de observatorul care are fix 12,7 metri şi pe care montase un luceafăr care era întreţinut de un grup electrogen şi de neoane. Cică-i periculos, nu că l-ar bătea vântul, ci din cauza viespiilor care roiesc pe-acolo.

Armata de salubrizatori, purtată de general de la Ştefan cel Mare la poetul nepereche

Ceata de salubrizatori de ocazie, din care nu lipsesc şefi de instituţii, de la Eugen Mateciuc de la Mediu (păi dacă nici Mediul nu vine, atunci cine?) şi Mihai Platon de la Construcţii, până la colonelul Radu Anton de la ISU ajunge într-un final şi la lacul eminescian. Cu pantofi lăcuiţi bine prin iarba umedă prefectul le opreşte însă avântul declarativ de luptă cu gunoiul pentru o nouă poveste. Stă în capul lacului şi-l leagă pe Eminescu de… Ştefan cel Mare. Aşadar…
„Pentru că la Dracşani legenda spune că de pe timpul lui Ştefan au impermiabilizat cu un ecran la bară cu lână de oaie, noi l-am impermiabilizat cu buci, cu câlţ de la Integrata, aşa se cheamă. Ştiţi nu…? N-am folosit nici un cuvânt…”, istoriseşte Costică Macaleţi. „Cânepă, cânepă”, îndrăzneşte un nene să-l scoată din încurcătură. Cânepă, buci, ce-o fi, cert este că s-a făcut un şanţ la 2,5 metri adâncime şi… „am pus câlţ din acela şi după ce particulele fine s-au îmbâcsit funcţionează ca un ecran”.
Bine, acu’ să nu vă gândiţi la vreun ecran TV, deşi prefectul tare ar da bine pe sticlă cu poveştile lui care nu se mai opresc. Păi staţi să vedeţi…
„Şi am adus nuferi de la Vorona – aveam regularizare la Vorona, poezia spune că nuferi galbeni îl încarcă şi am adus cu maşina nuferi şi i-am plantat aici. Nu ştiam care-i regula cu nuferii, ei se înmulţesc oricum, şi ca să stea – că a venit cineva de la Cultură, Băciucu, şi a spus n-aţi plantat bine nuferii - cu fire de nailon şi cu pripon le puneam pe fundul lacului ca să dea bine la mai marii judeţului de pe vremea respectivă”.Offf, dacă ar şti el Eminescu câte sacrificii s-au făcut pentru nuferii lui dragi...



Bărbaţii adevăraţi ajută o tânără să sară pârleazul

Poveştile comuniste ale primului reprezentant social-democrat al Guvernului pe aceste tărâmuri minunate stârnesc zâmbetele cetei din care nu lipsesc pompieri, poliţişti de frontieră şi funcţionari din Prefectură. Dincolo de poveşti, cu toţii realizează încet-încet un lucru:  nu prea au ce gunoi aduna, adica, vă vine sau nu să credeţi, prin zonă e cam curat. Apare şi o primă variantă pentru incredibila descoperire: „o fi fost cineva mai dimineaţă”. Aşa că, asemenea unui veritabil general care îşi face planul de luptă, şi prefectul îşi aranjează oastea de funcţionari şi nu numai, care primesc ordin să înconjoare lacul în căutarea de gunoi. Inamicul nevăzut a amenajat însă un tranşeu, iar „podul” care rebuie traversat este un cuvânt mult prea pretenţios pentru bârnele de lemn care-s puse acolo. Dacă tot eşti prim ministrul judeţului, trebuie să fii şi primul la trecut „podul” bănuiesc că îşi zice prefectul în minte, aşa că, având mare grijă să-şi păstreze echilibrul (aici nu-i caz şi de echidistanţă ca-n activitatea de zi cu zi) îşi ia inima în dinţi şi trece podeţul. O tânără îl urmează, însă îşi pierde echilibrul pe la jumătate, îi sar rapid în ajutor prefectul şi încă vreo doi bărbaţi adevăraţi şi îi întind o mână de ajutor. Colonelul Anton îi întinde un… sfat: „călcaţi pe lateral”. Apar şi încurajări – „hai băieţi, hai” – până ce vreo câţiva se satură de stat la coadă şi cum podeţul începe să pârâie intră în şanţ şi-l lasă încolo de podeţ – „aşa e cel mai bun”.

Cine-o fi furat gunoiul?

Oaste-oaste, saci-saci, mănuşi-mănuşi, dar unde o fi frate gunoiul? Ia-l de unde nu-i. Stă ziaristul cu ei şi n-are la ce să facă şi el două-trei poze. Totul pare mai degrabă o plimbărică prin pădurice. Principalul subiect de discuţie au ajuns bureţii. Păi dacă şi-ar schimba oamenii ţinta, din gunoi în ciuperci, mai degrabă şi-ar umple sacii. Prefectul dă consultaţii privind starea de „comestibilitate” a ciupercilor, ba-s bune de mâncat, ba nu-s bune. E un fin cunoscător, împreună cu Eugen Mateciuc de la Mediu descoperă inclusiv „b… porcului”. Chiar nu pot să scriu cum se cheamă ciuperca asta. Oricum, la asemenea nume oricum îi nebună, aşa că n-are rost să vă încărcaţi memoria.
[[banner]]

Când fericirea stă într-o Cola şi nişte chiloţi de damă

Aproape se termină tura prin jurul lacului, sacii tot goi sunt, aşa că prefectul et comp, obosiţi de atâtea căutări, se opresc pe insuliţa din mijlocul lacului, unde Macaleţi mai bagă o poveste. Îşi aminteşte de un momument de vreo patru-cinci tone pe care a vrut să-l aducă în primul său mandat de prefect, din curtea Memorialului Ipoteşti în mijlocul lacului. S-a amenajat şi un soclu serios de beton, însă treaba n-a fost… beton, doar cu elicopterul se putea aduce opera de artă şi cum aduce cu un ochi… „Mulţi au dat interpretarea atunci că nu s-a dorit fiindcă ochiul reprezintă simbolul electoral al ţărăniştilor şi de asta nu s-a dus, ceea nu e adevărat”.
Caută cu privirea şi… victorie, dă de primul gunoi, culmea, sunt nişte chiloţi de damă, dar ce mai contează, gunoi să fie… Eugen Mateciuc exclamă şi el bucuros: „o doză de Coca-Cola. Este plină. S-a rupt aici şi n-a putut să o mai desfacă”. Gunoi! În sfârşit! S-a găsit gunoiul! E bucuros până şi jurnalistul fiindcă are şi el la ce să facă două poze şi s-o întindă odată de-acolo. Ca un boxer obosit de atâta treabă prefectul îşi scoate mănuşile portocalii cu alb… „În judeţul ăsta gunoiul e portocaliu”, a devenit poanta dimineţii.
În tot acest timp câţiva temerari, printre care pompieri şi şoferul prefectului, au intrat la propriu pe lac, într-o barcă, să strângă gunoi fiindcă acolo chiar este… Când s-o inventa oare şi o ambarcaţiune care să strângă şi gunoaiele cu două mâini şi două picioare de printre noi?
Sergiu BĂLĂŞCĂU
VEZI ŞI:
 Mii de botoșăneni au ieșit la curățenie generală – FOTOGALERIE
[[galerie-foto]]
VEZI ŞI:
 Scandal naţional de la chiloţii Andreei Bălan la Ipoteşti; Ion Cristoiu : Putea să fie şi porno - VIDEO


Un botoșănean a mutat o casă din Bucovina în Botoșani și a făcut un colț de rai pe care-l pune la dispoziție GRATUITGALERIE FOTO & VIDEO
Gheorghe Iavorenciuc, sensibilul incurabil care s-a regăsit mai degrabă printre iubitorii de frumos, decât în politică. A ieșit din viața publică și a rămas în umbră lucrând la visul lui care i-a devenit realitate după trei ani de muncă.
REPORTAJ: Casa de copii cu piscină - distracție în apă, dar și camping cu cortul – GALERIE FOTO
Ideea a pornit de la o străfulgerare de moment: ce ar fi dacă…? A prins contur și după câteva telefoane s-a concretizat în poate unul dintre cele mai frumoase cadouri ce putea fi făcut unor copii speciali. Fetele de la Centrul Prietenia din municipiul Botoșani au din această vară o piscină în curte în care se distrează și se răcoresc în zilele caniculare.
O zi în MAȘINA Poliției pentru un civil! MISIUNE de patrulare în orașul liniștit, cu miros de tutun, de la furt la apel pentru geamuri sparte la mașină – GALERIE FOTO VIDEO
Majoritatea oamenilor dezvoltă aproape involuntar o atitudine ostilă când văd uniforma albastră a polițiștilor. În trafic cu precădere, pentru că în alte situații oamenii legii sunt percepuți drept salvatori. Sunt cei sunați întotdeauna atunci când ceva merge rău.
REPORTAJ în bucătăria unde se gătesc TONE de ciorbe pentru sute de botoșăneni– GALERIE FOTO
În timp ce unii gătesc doar în familie, există și persoane care o fac în cantități industriale. Iar cei care se hrănesc din aceste bucate sunt de ordinul sutelor.
Jumătate de viață în rulotă - omul care aduce bâlciul de 50 de ani: De la o mașină de vată de zahăr la un parc de distracții de calibru
George avea vreo 16 ani când în Brăila, oraș în care se mutase tatăl său grec, venise circul Kratel din Cehia. A fost vrăjit de lumea magică a acrobaților și animalelor dresate că nu a mai vrut să plece de acolo și s-a angajat. Era extrem de pasionat, dar probabil că nu a bănuit vreodată că din mintea și mâinile sale va ieși un parc de distracții care va marca Botoșaniul și o bună parte a României.
Noaptea de Înviere în camera de gardă cu fel și fel de bolnavi: FĂRĂ ouă roșii si cu Lumină adusă uneori chiar de pacienți
Sărbătorile Pascale înseamnă pentru mulți dintre noi timp petrecut cu familia, mers la Înviere,  ciocnit ouă roșii. În schimb, pentru personalul din Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), sărbătorile sunt o perioadă dificilă și asta pentru că sute de persoane ajung la spital din varii motive, unele mai întemeiate, altele ilare.
REPORTAJ: Femeile (ne)observate din spitale care sunt cel mai aproape de bolnavi: Una a fost luată acasă de-un pacient
Nu de puține ori dăm importanța cuvenită doar medicilor sau asistenților și uităm de unele persoane care zilnic au grijă de pacienți chiar dacă în mod diferit, muncesc din greu și poate nu se bucură de aprecierea celorlalți. Astăzi, este despre ele, infirmierele de la Spitalul Județean Mavromati.
Zeci de sri lankezi aduși la Botoșani de un om de afaceri italian: Le-a dat loc de muncă, casă și masă, dar și câte un nume românesc – FOTO & VIDEO
Sri Lanka. O privire rapidă pe Wikipedia, pentru că numele sună cunoscut, dar detaliile lipsesc. Este o țară insulară asiatică, situată în sudul Asiei, în Oceanul Indian cu capitala în Colombo. Țara are o populație de aproximativ 21 de milioane de locuitori. 44 dintre sri lankezi au ajuns tocmai la Botoșani, la 10.000 de kilometri distanță de casă aduși, într-un paradox dulce-amărui, de un italian. Iar de aici, începe farmecul acestui articol.
REPORTAJ: Ambulanța a ajuns bătaia de joc a unora: Medici chemați să salveze saci de gunoi, agresați sau confundați cu taximetriștii: Veniți și vi-l luați că e mort
Botoșănenii, fie că sunt bolnavi sau nu, sună cu încredere la 112. Vorbim despre o încredere dusă uneori la extrem. Și astfel, din nefericire, medicii botoșăneni se confruntă cu tot mai multe afecțiuni închipuite ale pacienților.
IATĂ mâinile unui copil din Botoșani! POVESTEA puștiului care la 11 ani culege urzici pentru a-și ajuta mama și frații orfani de tată - GALERIE FOTO
Unii copii își doresc cel mai nou telefon apărut pe piață, alții nici măcar nu știu cum arată. Unii copii muncesc pentru a se întreține, alții nici nu știu ce înseamnă asta. Sunt copii și copii, unii mai fericiți decât alții, ”cu sau fără copilărie”.
REPORTAJ în comuna păzită de cadrele MAI de cel mai feroce dușman invizibil: oamenii stau treji noaptea, animalele băgate în „groapa comună” – FOTO&VIDEO
Comuna „maternitate” de unde a pornit primul focar de pestă porcină africană din județul Botoșani este în continuare sub asediu. Cei care o apără sunt vizibili de la depărtare, dușmanul este însă unul nevăzut, sperie localnicii, fie că vorbim despre pădurile cu copaci anemici sau propriile cotețe unde oamenii și-au crescut porcii.
CÂT de mult te schimbă pușcăria: de la trafic de persoane, la quilling și lecții pentru adolescenți – REPORTAJ din Penitenciarul Botoșani – GALERIE FOTO
Penitenciarul Botoșani este locul unde se descoperă multe talente, abilități, aptitudini. Da, desigur, este și un loc al oamenilor răi, dar care se pot transforma în ființe umane altruiste, conștiente de ceea ce au făcut în trecut… sau nu. Astăzi am ales să ne concentrăm pe partea pozitivă a poveștii despre tot ce înseamnă detenție.
Eminescu? – „Nu știm cine a fost…” REPORTAJ în orașul poetului nepereche „uitat” de tinerii botoșăneni
15 ianuarie 2019 - Ziua Culturii Naționale, dar și ziua în care se împlinesc 169 de ani de la nașterea la Botoşani a poetului nepereche, Mihai Eminescu. Poate pare surprinzător, dar există botoșăneni și mai cu seamă tineri care habar nu au cine a fost Mihai Eminescu.
Lacrimi, îmbrățișări lungi, dar și încurajări, căci STRĂINĂTATEA îi așteaptă: Sute de botoșăneni pleacă spre alte țări după sărbători – GALERIE FOTO
Orașul nostru rămâne din ce în ce mai gol și trist. Sute de botoșăneni au plecat spre Italia, Germania sau Anglia după sărbători, pentru a-și croi un trai mai bun. În fiecare an, luna ianuarie este cea mai tristă pentru botoșănenii care sunt nevoiți să se despartă de casă pentru a-și relua activitatea la locul de muncă, care din păcate, este la mii de kilometri de cei dragi.
REPORTAJ dinăuntrul durerii: Drama pacienților de la Mavromati loviți de cea mai grea boală - Forța trebuie să vină din tine
Dimineața zilei de 21 noiembrie 2018, Secția de Oncologie a Spitalului Județean Mavromati... O liniște apăsătoare domnește pe holuri și în saloane. Pentru cei mai mulți dintre pacienți este liniștea dinaintea furtunii. În timp ce un bărbat tocmai și-a dat sfârșitul în salon, alți zeci de pacienți se luptă cu o boală nemiloasă – cancerul. 
Liceul „din provincie” care a făcut 500.000 de euro în trei ani: Trebuie să supravieţuim, dacă nu facem ceva, în câţiva ani noi dispărem - GALERIE FOTO
Veste mare pentru liceul din cel mai sudic orăşel al judeţului: proiectul „Optimizarea instruirii practice în context european” depus în cadrul Programului Erasmus Plus a fost admis la finanţare.
Omul – spectacol: peste 1.000 de show-uri de la Botoşani şi până la Venezia, din comunism şi până în mileniul 3 cu cei mai mari artiști ai României
Spre sfârşitul anilor ’80 făcea cursuri la Şcoala Populară de Arte. Aşa l-a cunoscut pe Ion Ilie, pe atunci director al Filarmonicii de Stat Botoşani, care observându-i ideile de spectacole şi simţindu-i înclinaţia spre impresariat i-a propus să vină pe acest post la prestigioasa instituţie de cultură.
Afaceri cu cerul! Preotul faianțar - electrician care a ridicat o casă nouă unei familii rămasă fără acoperiș deasupra capului - VIDEO & GALERIE FOTO
O poveste emoționată vine de la capătul județului. În comuna Călărași o familie a rămas fără casă în primăvara acestui an din cauza unu incendiu.
Aventură la spălătoria care-ți curăță mașina până te apucă nervii: ori interior, ori exterior că-i greu amândouă
S-a încălzit brusc, de la zăpadă am trecut repejor la ”mâneci scurte”, așa că merg și eu ca tot omul să schimb anvelopele. Și zic apoi, ”hai să o și spăl”. Gravă eroare!
REPORTAJ în România nimănui și copiii sacrificați ai județului: Două fete care vor să învețe, retrase de mamă de la școală – GALERIE FOTO
La fix 40 de kilometri distanță de municipiul Botoșani se află comuna Cordăreni. Undeva dincolo de Dorohoi, drumul cu mașina este unul anevoios, nu din cauza a cine știe ce obstacole, ci doar a gropilor care fac distanța până acolo să fie parcursă în mai bine de o oră.
Costica daca nu aratai tu cum sa stranga gunoaiele nimic nu se facea, si cand ai vazut buretii ai si sarit pe ei ca doar e foame mare, unul iti tine sacul si tu culegeai chiloti, oare a cui sunt chilotii Costica? Cine si i-a uitat in huci?
30 septembrie 2013, 13:00
kalapod.net%20
starshiners.ro%20
Sondaj
Cu cine votați în turul II al alegerilor prezidențiale?
Klaus Iohannis
Viorica Dăncilă
Declaraţia zilei
”Încrederea și votul cetățenilor din comuna Păltiniș înseamnă enorm pentru mine și nu face decât să-mi întărească convingerile că vom izbăvi împreună pentru comunitatea noastră. Mulțumesc tuturor pentru încredere, ...
astratex.ro
Curs valutar
15 noiembrie 2019
EUR
Euro
4.7667 lei
USD
Dolarul SUA
4.3224 lei
CHF
Francul elveţian
4.3685 lei
GBP
Lira sterlină
5.5647 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9774 lei
XAU
Gramul de aur
203.6272 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2467 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4239 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9313 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2621 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1864 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6379 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.