Înlocuirile ultimilor doi prefecţi de Botoşani au costat statul circa 40.000 de euro. O Spune chiar purtătorul de cuvânt al Guvernului. Executivul intenţionează să desfiinţeze funcţiile de inspectori guvernametali în care s-a obişnuit să fie „promovaţi” prefecţii atunci când sunt schimbaţi de fapt pe motive politice, iar motivul principal este că aceştia sunt foarte scumpi.
.JPG "Emil Boc Cristian Roman")
19.840 de euro costă un inspector pe un an de zile
Anul trecut au fost cheltuiţi din bugetul de stat aproape 5 milioane de lei cu această categorie de funcţionari, iar pentru 2011 se preconizează un consum financiar asemănător şi de aceea se doreşte renunţarea la aceşti inspectori guvernamentali.
Sumele sunt plătite prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Din datele oficiale reiese că în subordinea acestuia sunt prevăzute în prezent 77 de posturi de inspectori guvernamentali, dintre care 57 sunt efectiv ocupate (alte 10 sunt suspendate, 2 persoane sunt detasate, iar 8 posturi sunt vacante). În aprilie 2010, atunci când instituţiile publice au fost obligate să declare salariile nete ale tuturor angajaţilor, la SGG erau 63 de persoane plătite pentru funcţia respectivă. Prin urmare, la o medie de 60 de angajaţi pe an, rezultă ca din cele 5 milioane de lei cheltuite în total, în 2010, fiecare post de inspector „a costat” bugetul de stat, în medie, 83.330 de lei anual (19.840 de euro la un curs de 4,2 lei/euro). Calculele sunt aproximative, intrucât nici la nivel oficial nu există o evidenţă clară a acestor cheltuieli.
Inspector de la Buzău pentru Botoşani
Legislaţia în vigoare prevede că inspectorii guvernamentali sunt înalţi funcţionari publici, iar posturile se ocupă prin concurs. În realitate însă, numirile se fac pe criterii politice. În prezent, în aceste posturi sunt foşti prefecţi şi subprefecti propuşi de PNL şi PSD. Chiar Vasile Blaga, în calitate de ministru al Administraţiei şi Internelor, justifica schimbările prin faptul că Executivul are nevoie de oameni de încredere, care să respecte programul de guvernare. Pentru că funcţiile erau ocupate prin concurs, Executivul risca să fie dat în judecată de cei destituiţi, astfel că a apelat la principiul mobilităţii în funcţii, numindu-i inspectori guvernamentali.
Decizia a adus mai multe cheltuieli la bugetul de stat, pentru că, pe lângă salariu, acestora trebuiau să le fie asigurate cazarea, diurna şi deplasarea la noile locuri de muncă. De exemplu,
subprefectul de Buzău Vasile Alecu (foto dreapta) numit de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în 2006, a fost mutat, în 2009, pe postul de inspector guver¬namental la nivelul judeţului Botoşani.
„Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a
activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale”, se preciza în
decizia semnată de premierul Emil Boc pe 25 februarie 2009. Din datele prezentate de Ioana Muntean, purtătorul de cuvânt al Executivului, anul trecut au fost cheltuite 3,642 milioane de lei pentru plata salariilor, primelor de vacanţă şi a celui de-al 13 – lea salariu, în timp ce fondurile pentru deplasări la domiciliu, sume forfetare etc. au fost de 350.000 de lei, iar contribuţiile angajatorului reprezintă aproximativ 1 milion de lei.
Oficialii de la Botoşani nu s-au prea împăcat cu acest post
Nici unul dintre oficialii botoşăneni care au fost făcuţi inspector guvernamentali nu au stat foarte mult timp într-un astfel de post. Cristian Roman a ocupat doar câteva luni o astfel de funcţie, după care a fost promovat în adevăratul sens al cuvântului ca secretar general adjunct al Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar Gheorghe Sorescu a preferat să fie director la CECCAR Botoşani, nemulţumit fiind că i se dăduse un post departe de judeţ. Fostul subprefect Mihai Elvădeanu a ajuns la rândul său consilier al actualului prefect de Iaşi Dragomir Tomaşeschi.
