Anunțul a fost făcut de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) printr-un comunicat de presă.
În data de 5 februarie 2025, Ungaria și România au găzduit împreună la Oradea o conferință care a reunit grupul de lucru al Comisiei Europene și organizații de pacienți. Conferința s-a centrat pe asistența medicală transfrontalieră, drepturile pacienților afectați de boli rare și complexe și Rețelele Europene de Referință
Evenimentul face parte dintr-o inițiativă finanțată de programul EU4Health, care vizează îmbunătățirea sănătății în întreaga Uniune Europeană și consolidarea punerii în aplicare a Directivei privind asistența medicală transfrontalieră[2].
Conferința a reunit factori de decizie din Ungaria și România, reprezentanți ai administrațiilor centrale și locale, profesioniști din domeniul sănătății, furnizori de servicii medicale, asigurători de sănătate și organizații de pacienți, precum și reprezentanți din partea Lituaniei, Austriei, Spaniei.
Programul evenimentului de la Oradea a fost dedicat în întregime evaluării Directivei privind asistența medicală transfrontalieră care, alături de Rețelele Europene de Referință, permite pacienților să beneficieze, în fiecare an, de asistență medicală de înaltă calitate în străinătate. În acest sens, în cadrul grupului de lucru au fost abordate informații de interes despre:
-granturile în valoare totală de peste 77 de milioane de euro acordate de Comisia Europeană cu rol de sprijin pentru consolidarea și sustenabilitatea activității Rețelelor Europene de Referință până în anul 2027;
- inițierea unei acțiuni comune în valoare totală de peste 18 milioane de euro destinată integrării Rețelelor Europene de Referință în sistemele naționale de sănătate.. Această acțiune implică toate țările membre ale UE, alături de Norvegia și Ucraina.
Pe parcursul evenimentului au fost dezbătute provocări cheie identificate în aplicarea Directivei privind asistența medicală transfrontalieră, și anume:
-nivelul redus de cunoaștere a drepturilor pacienților în privința îngrijirii sănătății personale;
-nevoia de a crește în continuare capacitatea pacienților de a exercita un control mai mare asupra sănătății și îngrijirii proprii;
-reducerea birocrației;
-acces la informații privind costurile, rambursarea și opțiunile existente pentru asistența medicală în străinătate.
Sandra Gallina, directorul General pentru Sănătate și Siguranță Alimentară al Comisiei Europene, a declarat în cadrul grupului de lucru: „Viziunea europeană pentru asistența medicală este una care depășește granițele naționale și în care pacienții pot avea acces la asistență medicală la fel de ușor și la fel de sigur într-un alt stat membru ca și acasă. Această legislație revoluționară subliniază dreptul pacienților de a avea acces la asistență medicală într-un alt stat membru la fel de ușor și sigur ca și serviciile de sănătate din propria țară. Acest lucru nu numai că deschide noi posibilități pentru pacienți, dar stimulează și sistemele naționale de sănătate să evolueze, să-și sporească eficiența și să îmbunătățească calitatea îngrijirii oferite. Pacienții cu afecțiuni rare și complexe trebuie să aibă acces la cele mai bune tratamente disponibile, indiferent unde locuiesc. Aici intervin Rețelele Europene de Referință pentru bolile rare. Ele sunt un exemplu clar a ceea ce putem realiza atunci când țările se unesc”.
”Parteneriatul între statele membre este un exercițiu care trebuie promovat şi încurajat la nivel european. În România, prin tot ce am făcut în ultimii ani şi prin ceea ce facem în continuare, investiţii majore în infrastructură, îmbunătăţirea acces la servicii medicale de calitate şi la molecule inovative, dar şi prin schimbul de bune practici cu partenerii europeni, reuşim să schimbăm profund sistemul de sănătate. În ceea ce priveşte bolile rare, deşi aparent rare, putem vorbi despre o problemă de sănătate publică, deoarece probabil 5 % din populaţie este afectată de una dintre acestea. Din acest motiv, un obiectiv important al Strategiei Național de Sănătate 2023-2030 se referă la implementarea unui plan naţional pentru bolile rare”, a declarat Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.
”Una dintre principalele priorități ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din România sunt pacienții cu boli rare: depistarea precoce – cheia de boltă pentru creșterea accesului la servicii medicale, medicamente care le pot îmbunătăți calitatea vieții, creșterea longevității active și facilitarea reintegrării sociale a acestor pacienți. Punctul național de contact reprezintă un punct de referință important pentru facilitarea accesului rapid, eficient și optim la serviciile de asistență medicală pentru fiecare persoană din Uniunea Europeană”, a declarat Valeria Herdea, președintele CNAS.
Rețelele Europene de Referință virtuale reprezintă un model unic și inovator de asistență medicală, care conectează furnizorii de servicii medicale din întreaga Europă. Prin intermediul lor, furnizorii colaborează pentru a împărtăși cunoștințe și resurse, avansând diagnosticul, tratamentul și cercetarea bolilor rare. Acest lucru asigură că pacienții primesc cea mai bună îngrijire posibilă, indiferent de starea sau locația lor în UE.
