Alături de credincioși se va afla astăzi și IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Cartierul care formează astăzi parohia "Sfântul Ioan Botezătorul" din municipiul Botoşani se numea, în veacul al XVIII-lea, "Cartierul Morăreştilor", iar în veacul al XIX-lea, "Cartierul Rotărenilor".
În partea de apus a acestui cartier, la 1750, s-a început construirea unei biserici de lemn, acoperită cu şindrilă, formă de corabie, cu patru geamuri mici şi un pridvoraş.
Această biserică de lemn a fost ctitorită de Anița Chiricesa logofeteasa şi avea hramul "Tăierea Sfântului şi Cinstitului Cap Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan". O carte de judecată din 30 iunie 1786 (Arhivele Statului Botoşani - Mapa XIII) precizează că "Această sfântă biserică fiind începută din temelie de Aniţa Chiricesa şi până unde a putut cu a sa cheltuială au făcut-o şi de la o vreme văzând că nu mai are putere de a mai cheltui ca s-o isprăvească cu toate cele trebuincioase şi pentru ca să nu mai rămână această biserică neisprăvită, au găsit pe Hagi Ivanciu şi l-au chemat în agiutor spre săvârşirea sfintei biserici".
Hagi Ivanciu a terminat biserica la anul 1777. Din această biserică n-a mai rămas decât catapeteasma, care a fost donată satului Mândreşti din comuna Vlădeni, raionul Botoşani, unde este şi în prezent.
Biserica începută de Aniţa Chiriceasa şi terminată Hagi Ivanciu n-a "trăit" multă vreme, dovadă că la 1832 se construieşte actuala biserică de zid, cu pereţii groşi şi cu forma de navă, cu un turn care serveşte de clopotniţă. In biserică, la intrare, deasupra uşii, se află inscripţia cu litere chirilice, săpată în piatră, cu următorul text: "Această Sfântă Biserică din agiutorul provoslavnicilor creştini, s-au înnoit cu zidire din piatră şi s-au săvârşit la leat 1832".
Biserica este construită din piatră şi cărămidă, iar bolta din sârmă şi sufit. În interior, este pictată în ulei, cu şase icoane mari pe pereţi: Sf.Ioan Botezătorul, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Spiridon, Sf. Nicolae, Sf. Parascheva şi Sf. Ecaterina. Bolta este lucrată în tempera, iar icoanele de pe boltă, tot în ulei. Pictura este din 1924 de pictorii: Victor Galin şi P. Livescu, lucrare făcută în timpul preotului Alexandru Dolinescu.
În fiecare an, pe 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.
Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi pe Acesta și a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: "Pocăiți-vî, că s-a apropiat împărăția cerurilor!".
În condițiile în care omul căzut în păcat nu mai dorește să se afirme decât pe sine, se vrea atotputernic și suveran peste tot și toate, Sfântul Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Hristos, afirmă despre sine: "Nu sunt vrednic, că plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălțămintei" (În 1, 27). Deși afirmă de două ori: "Iată Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridică păcatul lumii", iar după botezul Domnului în Iordan: "Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel și a rămas peste El", mărturisește: "Eu trebuie să mă micșorez, iar El trebuie să crească". Pare nefiresc ca un om să dorească să se micșoreze, cu scopul ca aproapele sau să sporească. Firesc îi este omului căzut din har, să dorească a crește și a se îmbogăți pe seama și în dauna celorlalți. Semenii trebuie să existe pentru un om căzut în păcat, doar să-l admire și să-i slujească. Ioan Botezătorul ne poate fi tuturor îndreptar spre a birui mândria. Trebuie să reținem că avem capacitatea de a ieși din noi și a ne jertfi pentru aproapele nostru.
Din Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului că răsplată.
Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului sau (25 mai).
La mulți ani celor ce poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul!
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
