Povestea unei țări needucate din cauza lipsurilor pe care le întâmpină zi de zi.
Mai multe școli din județul Botoșani au parte de susținere prin programele Fundației „Nouă ne pasă”. Tudor Vlad, președintele Fundației „Nouă ne pasă”, povestește că deși fundația a pornit la început cu gândul de a susține performanța, prin programul „Hai la Olimpiadă”, ulterior inițiatorii programului au constatat că problema mult mai gravă era cea a abandonului școlar în mediul rural. Și a luat naștere programul „Nouă ne pasă”, care ulterior a dat și numele fundației, scrie Gândul.
“Educația, în 2012, când am lansat noi fundația, era într-un con de umbră. Nu prea se vorbea despre problemele cu care se confruntă copiii, profesorii și nouă ne-au atras atunci atenția problemele celor care făceau înalta performanță, matematică, fizică și informatică, și cu ei am început, cu un program care s-a numit Hai la Olimpiadă. Ulterior ne-am conectat mai bine și am lansat un al doilea program, care adresează o problemă mult mai dureroasă problema abandonului școlar în mediul rural. Și acest al doilea program se cheamă Nouă ne pasă, nume pe care îl și purtăm acum. Inițial, fundația a fost lansată de eMAG, ulterior am devenit independenți și ne-am luat acest nume”,
a rememorat începuturile Tudor Vlad.
Cifrele oficiale arată înfiorător, însă realitatea este mult mai cruntă.
“Cifrele oficiale spun că unu din patru copii din zonele rurale nu termină clasa a 8-a, dar noi, acolo unde am mers, am văzut că poate să fie chiar mai rău, în cele mai multe școli în care lucrăm ar fi unu din trei copii, deci e…”,
afirmă cu tristețe președintele Fundației.
“Nu sunt cazuri sociale, noi auzim de o situație, de alta. Deja vorbim de un fenomen social. În momentul în care ai chiar și 25 la sută copii care nu-și finalizează parcursul educațional și nu ajung să aibă o calificare sau, mă rog, abilitățile minime pentru a putea desfășura o activitate în orice zonă a economiei, de fapt, adică ei nu pot să aspire decât să lucreze cu ziua sau să plece undeva la lucru în străinătate, tot așa, om bun la toate, acești copii sunt pierduți și pentru economie și pentru societate, iar problema nu este doar a lor, problema este a noastră a tuturor. Mie problema cea mai mare mi se pare de fapt aceasta: sunt atât de mulți copii care nu ajung să producă și să se pună în valoare, să fie o resursă pentru societate și pentru economie, ci ajung să fie un balast pe care noi îl cărăm în spate în fiecare zi.”
descrie această situație Tudor Vlad.
Fundația a aflat de abandonul școlar de la elevii și profesorii prinși în programul de pregătire pentru olimpiadă.
”Mi-aduc aminte primul caz a fost dintr-un sat, o comună, Nisiporești, unde aveau un liceu tehnologic și câțiva copii care locuiau într-un sat vecin nu mai aveau practic cu ce să ajungă la școală… dispăruse microbuzul care-i putea duce la școală, microbuz pus la dispoziție de nu mai țin minte, de primărie sau Consiliul Județean. Și atunci le rămânea ca opțiune doar o cursă operată de o firmă privată și bineînțeles că nu-și permiteau abonamentul pentru acel microbuz. În mod normal, nu a fost vorba de o sumă foarte mare, au apelat la noi, noi i-am ajutat să termine școala în felul ăsta, nu am făcut ceva extraordinar”,
istorisește Tudor Vlad.
”O altă asociație mai mică făcea un astfel de afterschool, dar predau ei, nu predau profesorii din școală. Și am fost la câteva ore ale lor. Și am văzut acolo un lucru care, într-adevăr, m-a impresionat destul de mult: acei copii nu știau, am fost la niște ore de matematică, nu știau să socotească, înțelegeau foarte greu ce li se explica, lecția respectivă, dar aveau o voință extraordinară. Mi-am dat seama că dacă ar avea șansele pe care le au copiii noștri, care sunt un pic mai răsfățați, n-ar avea nicio șansă în competiție cu ei”,
își amintește Tudor Vlad.
Pentru ca acestea să devină funcționale, este nevoie de cadre didactice care să-i îndrume pe elevii cu probleme.
„Nu a fost greu să îi convingem pe profesori, dar a fost greu să-i găsim și este greu să-i găsim pe acești profesori care sunt din punctul meu de vedere cei care țin sistemul în viață. Dedicați, implicați, dăruiți aș zice, dăruiți… Ei fac sacrificii mari: fac naveta din oraș ca să predea acolo la sat, se implică, vorbesc cu părinții, îi conving pe acei părinți că e important să-și lase copiii la școală și la afterschool, sunt deschiși. Pentru ei, Fundația Nouă ne pasă face tot posibilul pentru a-i pregăti și a-i susține facă ceea ce știu cel mai bine și ceea ce și-au ales. Îi invităm și la niște cursuri pe care le ținem în vacanța de vară, vin la acele cursuri, vor să învețe lucruri care nu au neapărat legătură cu practica pedagogică, dar învață cum să se apropie de acești copii, care de multe ori vin cu blocaje emoționale, învață cum să-și depășească ei înșiși anumite prejudecăți poate, sunt o specie aparte și aici e provocarea să găsim sau să formăm și alți profesori care să poată să facă ce fac ei”,
explică Tudor Vlad.
Alte programe: 140 de bătăi pe minut (program dedicat reintegrării sportului în procesul educațional), Școala de programare (cursuri de programare pentru copii din orașele mici ale țării – 120 de elevi în programul pilot)
”Prezența la școală s-a îmbunătățit cu 80% pentru toți copiii care participă la program. Sigur că există și cazuri isolate, excepționale, când copiii renunță, renunță și la program și la școală ulterior. Dar sunt situații pe care noi nu le putem controla. E decizia părinților, nu putem interveni acolo”,
a mai adăugat președintele Fundației.
(Sursa foto - Știrile ProTV)
