Zeci de cătune din județ se depopulează văzând cu ochii, iar prima consecinţă este scăderea constantă şi aproape ireversibilă a numărului de elevi.
Mulţi primari de comună au continuat să investească în şcoli prin toate cătunele, însă aceste unităţi au ajuns să se închidă, din cauza lipsei elevilor, la mai puţin de un deceniu de la inaugurare.
Această situaţie poate fi constatată în majoritatea comunelor din judeţul Botoşani. Deşi era cunoscut faptul că populaţia rurală este în scădere vertiginoasă, mai ales o dată cu plecarea tinerilor în străinătate, totuşi autorităţile locale au continuat să investească masiv în şcoli fără elevi.
În comuna Gorbăneşti, de exemplu, numai în satul Bătrâneşti, s-au construit două şcoli, prin Banca Mondială, în anul 2014, în condiţiile în care satul cu mai puţin de 200 de locuitori mai avea deja o şcoală cu patru săli de clasă. După nici zece ani, ambele şcoli făcute cu sute de mii de euro de la Banca Mondială au fost închise din cauza lipsei elevilor.
Prima care s-a trezit cu lacătul pe uşă a fost şcoală din zona numită Ciornei, un deal sinuos.
„A fost şi şcoală, şi grădiniţă. Au băgat bani şi în centrală, şi în toalete, iar apoi au închis-o. Nu a funcţionat nici zece ani, pentru că nu mai erau elevi. Eu nu înţeleg de ce tot bagă bani dacă nu sunt copii”, spune Viorica, o localnică ieşită cu vacile la păscut şi mamă a doi copii.
Cea de-a doua şcoală făcută cu bani de la Banca Mondială, tot la Bătrâneşti, se va închide şi ea de la toamnă. Şi aceasta mai are doar opt elevi, pe diferite niveluri, de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a, toţi într-o singură clasă.
„Clasa 0, I, II, III, IV. Toate la un loc. De la anul, ne mutăm la şcoala Socrujeni”, spune învăţătoarea Loredana Slabu.
În aceeaşi curte cu şcoala construită cu fonduri de la Banca Mondială se află şi vechea şcoală a satului, abandonată fără vreun motiv evident şi transformată în sală de petreceri şi praznice. În satul vecin, la Socrujeni, la mai puţin de trei kilometri, se mai află o şcoală cu etaj. Şi aici, mai învaţă doar două clase din ciclul primar, cu elevi amestecaţi pe diferite niveluri, dar şi o grupă de grădiniţă. Chiar şi în aceste condiţii, Primăria a investit sute de mii de lei în reabilitarea şcolii, dar şi în sisteme de supraveghere video.
„A fost renovată de curând pe dinafară. Acum doi ani, s-au făcut reabilitări, cu băi în interior, cu izolaţie exterioară, dar nu sunt copii”, precizează una dintre educatoarele de la şcoală.
Numai dintre şcolile făcute cu bani de la Banca Mondială s-au închis deja 22 şi spre aceeaşi soartă se îndreaptă şi cele făcute cu bani prin celebrul program guvernamental PNDL.
În comuna Dângeni s-au investit, în ultimii şapte ani, peste 680.000 de lei în şcolile din satele Hulub, Dângeni şi Strahotin, în condiţiile în care, din 2007, populaţia şcolară din aceste sate se afla în cădere liberă. La Costeşti, în comuna Răchiţi, o altă şcoală reabilitată cu peste 800.000 de lei, înregistra, încă din 2019, o scădere a populaţiei şcolare. În comuna Păltiniş, de asemenea, o şcoală proaspăt reabilitată abia mai funcţionează, din cauza lipsei elevilor. Deşi mai au foarte puţini elevi, multe şcoli rămân în continuare deschise din ambiția părinţilor, dar şi din frica primarului de a nu supăra electoratul, lucru recunoscut, de altfel, neoficial, şi de surse din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean.
