Au scos toată muniţia, îl penetrează pe Florin din toate părţile, de câteva zile partida a devenit dezechilibrată, lunetiştii de la doi şi un sfert stau cu urechile ciulite, spaima a cuprins toată floarea cea vestită a liberalismului botoşănean
De foarte multe ori asistăm la tot felul de evenimente reprobabile pe stadioanele noastre, se proferează injurii la adresa adversarilor, cel mai folosit slogan împotriva echipei vizitatoare sună aşa:
„Pe ei, pe mama lor!”. Vrajba ce-i incită pe fanii celor două tabere nu are nimic comun cu jocul de fotbal, mulţi frustraţi dau buzna pe stadioane pentru a-şi defula nemulţumirile acumulate pe parcursul unei săptămâni. Sunt cazuri, şi nu puţine, când mizeriile din tribune sunt deversate pe scena noastră politică. Tot felul de şmecheri bat la uşa politicii fiind mânaţi de cel puţin două interese; vor să ajungă la os şi să se căpătuiască, iar al doilea „ţel” este să plătească anumite poliţe celor care nu le îmbrăţişează ideile. Totuşi, stau şi mă întreb dacă astfel de oameni au şi idei politice. Tragic e faptul că au foarte puţine, şi alea schimbătoare, la fiecare tentaţie materială sar pârleazul doctrinar fără nici cea mai mică adiere de remuşcare.
Am venit cu acest scurt prolog pentru a desluşi mai uşor ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp pe scena politică botoşăneană. După nici o lună de la alegerile generale ai noştri politicieni din ograda USL în loc să demareze în trombă munca spre a demonstra de ce sunt în stare şi a da o cât de mică satisfacţie celor care au crezut în promisiunilor lor elucubrante au sucit-o şi s-au gândit că ar fi mai nimerit să-şi spele mai întâi rufele politice în faţa noastră, iar în pauzele dintre reprize să mai facă şi câte ceva pentru comunitate. Cu toate că-n această iarnă natura i-a pus la grele încercări dând ninsori abundente peste ţară, nici că s-au sinchisit, au răspuns printr-o indolenţă patologică lăsându-ne înzăpeziţi câteva zile. Probabil pentru a ne căli pentru vremuri mai grele.
Cum era şi de anticipat, la Botoşani, ca de altfel în toată ţara, chiar de a doua zi a pufnit meciul orgoliilor între cele două partide mari din sânul USL. Provocatorul acestui joc a fost
preşedintele Consiliului Judeţean, care după primele declaraţii a dorit să-şi arate muşchii. De îndată pesediştii i-au răspuns, spunându-i că nu-s atât de naturali, ci că-s gonflabili şi cam fleşcăiţi. În prima fază
Florin Ţurcanu a câştigat teren, cu fiecare zi a devenit tot mai vocal şi stăpân pe situaţie. După foarte scurt timp comportamentul lui a devenit exemplu pentru întreaga sa familie.
Tăticul Florea Ţurcanu a trecut să arbitreze de la pupitrul propriilor afaceri toată zootehnia judeţului, doctorii de la DSV ajunseseră simple obiecte decorative. Lucru extrem de supărător pentru pesedişti. Pe muţeşte au intrat şi ei în joc, cu reguli ceva mai aspre. Primul faultat a fost
„fratele Mihai” de la Bucureşti, lovitura i-a fost aplicată prin motanul Felix. Gurile rele spun că sloganul galeriei pesediste sună agresiv şi …terminator:
”Pe ei, pe tata lor!”. Deocamdată prins în ofsaid a fost Radu Judele. După avertismentul primit meciul a devenit tot mai incitant, pesediştii, la cât de hotărâţi sunt, vor să-şi termine adversarul înainte de fluierul final. Au scos toată muniţia, îl penetrează pe Florin din toate părţile, de câteva zile partida a devenit dezechilibrată, lunetiştii de la doi şi un sfert stau cu urechile ciulite, spaima a cuprins toată floarea cea vestită a liberalismului botoşănean. Până acum dlui preşedinte i-a fost luxat doar niţel orgoliul. Pasul următor este să-i rupă gâtul. Stau şi mă întreb cât de neutri pot fi arbitrii din Justiţie. Greu de răspuns. Tăvălugul odată pornit va fi greu de oprit, oricare ar fi rezultatul final, tot botoşănenii vor avea de suferit. Toţi politicienii noştri merită să fie huiduiţi în fiecare zi, dar fără a fi scăldaţi în trivialităţi, unii, la cât de inocenţi se cred, ar fi capabili să ne acţioneze la curtea de arbitraj… sportiv.
Lucian ALECSA
VEZI ŞI:
VIDEO Realitatea dă de pământ cu clanul Ţurcanu: baroni,bătaie, neveste, afaceri
