«La vârsta lui alţii îşi văd liniştiţi de nepoţi şi de bătrâneţe, el încă se vrea sprinten şi cu imunitate. Nu-i deloc rău să fii activ, indiferent de vârstă, dar fără a recurge la tot felul de minciuni şi promisiuni doar pentru a-ţi proteja pielea»
Foarte puţine „trufandale” pe taraba politicii româneşti, implicit şi pe cea a celei botoşănene. Ar fi fost minunat să fi fost o excepţie în acest talcioc naţional de vechituri. Se apropie alegerile, partidele şi partiduleţele şi-au expus marfa, pute de la o poştă a varză bâhlită, de parcă în România nu se mai nasc mincinoşi noi care să le ia locul ramoliţilor şi expiraţilor. Dacă te uiţi la listele de candidaţi mai că-ţi vine s-o tai în lume, timp de încă patru ani vom vedea pe sticlă aceleaşi mecle comune intonând aceleaşi discursuri sforăitoare. Zău, oferta e mai slabă decât cea de acum patru ani, la noi în judeţ nu apar decât două-trei chipuri noi. N-o să vă vină să credeţi, veţi avea surpriza să daţi şi peste câteva fantome, dosarele penale le-au dat viaţă, vor să-şi asigure imunitatea cu ajutorul votului cetăţenilor. Pun o întrebare retorică: oare, în acest fel, noi, cei care le vom da credit, nu devenim complici la învierea lor?
Deja se vorbeşte despre reinventarea politicianului fosilizat
Constantin Conţac, a cărui libertate depinde de compasiunea pe care i-o vor arăta botoşănenii ştampilându-i numele. De data aceasta nu va candida sub sigla vreunui partid, ci sub emblema sa personală şi… independentă: volanul. La vârsta lui alţii îşi văd liniştiţi de nepoţi şi de bătrâneţe, el încă se vrea sprinten şi cu imunitate. Nu-i deloc rău să fii activ, indiferent de vârstă, dar fără a recurge la tot felul de minciuni şi promisiuni doar pentru a-ţi proteja pielea. UNPR-ul a scos de la naftalină un politician uns cu toate alifiile cu intenţia de a-l impune botoşănenilor ca pe o trufanda, este vorba despre
Şerban Mihăilescu, cunoscut de români sub pseudonimul de Miky Şpagă. Până nu demult, Liviu Câmpanu, încă senator pe colegiul Darabani-Săveni, l-a tot acuzat de „boşorogism politic” şi de tot felul de alte neputinţe, acum i se pare fresh şi chiar înţelept. La nivelul conducerii acestui partid s-a instituit deja sloganul: ”la vremuri noi, tot ei, adică traseiştii”. Cică, fiindu-le cunoscute metehnele şi apucăturile pot fi mai uşor de controlat, mai ales acum când partidul joacă alături de PSD şi PNL fiind pe coama valului. Cu toate astea, apele nu-s deloc liniştite în USL-ul botoşănean, liderul Andruşka Dolineaschi ar fi primit ordin de la mitomanul Victoraş să-i caute şi lui Cătălin Buhăianu o nişă în politica social-democrată, numai că Ovidiu Portariuc, care e deja o voce baritonală în partid, nici nu vrea să audă, cât de curând conflictul dintre cei doi lideri PSD va lua amploare, săbiile sunt la vedere. Pe de altă parte Florin Ţurcanu luptă din răsputeri să-şi vadă consiliera în Parlament.
Şi la nivelul celorlalte partide situaţia e aceeaşi, cele câteva chipuri noi ce se vor a fi trufandale nicidecum nu-s cu dinţi de lapte, au muşcat din tot felul de hălci politice până acum, numai că nu s-au prea expus public. S-ar putea ca până la validarea listelor să mai apară ceva mecle virgine, PNL-ul are un penal ce stă ca pe piuneze în aceste zile, se roagă la Dumnezeu şi la Împărat să i se ierte păcatele… cadastrale, visează şi el o mică-mare imunitate.
Lucian ALECSA
CITEŞTE ŞI:
Nu-i nici o curvă, doar îşi face meseria
VEZI ŞI:
Chef nebun cu deputat şi „senator” la dans cu moldovence : Am venit fără bărbat, da’ ce eram proastă să-l aduc aici? – VIDEO & FOTOGALERIE
