Avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, scria la mijlocul lunii mai, pe blogul său, că numai în ultimii cinci ani, în România, au fost ascultaţi peste 300.000 de oameni.

Pentru a face dovada, avocatul a prezentat şi răspunsul pe care l-a primit de la instanţele din ţară. Instanţa cu numărul cel mai mare de interceptări, raportat la numărul de locuitori, este cea din oraşul Săveni, judeţul Botoşani. Într-o localitate cu 5.500 de oameni, procurorii au cerut, în ultimii ani, 259 de mandate de ascultare.

Şi tot atâtea au primit.

Acum instanţa anunţă că "în perioada 2010 – 2016, deci într-un interval de şapte ani, au fost încuviinţate prin autorizaţie un total de 152 de convorbiri telefonice, cu o medie anuală de 21,7 sau ceva mai puţin de două/lună. La acestea se adaugă 107 autorizaţii emise în baza Legii nr. 82/2012, privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, fără a se referi la conţinutul comunicării sau informaţiilor", arată instanţa într-un răspuns pentru Mediafax.

Dar cât de importantă era interceptarea suspecţilor? Un răspuns îl putem găsi în gravitatea faptelor. Aceeaşi instanţă din Săveni anunţă că aproape 50% dintre faptele vizate în dosarele în care s-au emis mandate de interceptare era fapte de contrabandă, "dat fiind specificul poziţionării localităţilor, riverane râului Prut, inclusiv punctul de trecere al frontierei Stânca-Costeşti".

"Alte autorizaţii se referă la infracţiuni de furt, dar comise în condiţii deosebite sau care au produs prejudicii mari (51), infracţiuni de braconaj la regimul piscicol (15), falsificarea de monede sau alte valori şi înşelăciune (8), precum şi la traficul de produse sau substanţe toxice (3). De asemenea, trei autorizaţii s-au dat pentru mandate emise pentru persoane urmărite naţional".

Niciunul dintre mandate nu este însă emis pentru siguranţă naţională.

"La solicitarea dumneavoastră, referitoare la întocmirea unei analize a eficacităţii interceptărilor, nu vă putem da un răspuns documentat deoarece aceasta ar presupune emiterea unor judecăţi de valoare pe care doar judecătorul, în fiecare dosar pe care l-a soluţionat, le poate face. Aşa cum am precizat când am explicat datele statistice referitoare la problema care vă interesează, autorizaţiile emise nu sunt multe, iar în numeroase situaţii, anumite infracţiuni nu pot fi probate prin alte dovezi", se arată în răspunsul instanţei.