Activitate de pepinieră înființată în spatele casei
Cea care a deschis noul drum al familiei a fost inginerul
Lenuța Bâgu. Cu o prezență de peste 30 de ani în pomicultură, ea a lucrat 20 de ani la un fost IAS, loc în care a coordonat înființarea și activitatea a peste 100 de hectare de livadă. A fost experiența care a făcut-o pe botoșăneancă să își dea seama că o astfel de afacere, chiar și la scară mică, ar putea să reprezinte un business profitabil. Astăzi, atât ea, cât și fiul ei care a făcut Horticultura la Iași, sunt implicați în activitatea pepinierei pe care au înființat-o în spatele casei din strada Doboșani, în apropierea mănăstirii Popăuți.
”
Ne-am dat seama de la început că putem produce material săditor de calitate, altceva decât este în zona noastră. Avem atât cele mai căutate soiuri de pomi fructiferi, cât și soiuri vechi, care astăzi se mai găsesc cu greu”, a declarat
Octavian Bâgu, fiul Lenuței și mâna sa dreaptă în pepiniera din Botoșani.
Afacerea se întinde pe patru hectare
Tânărul de 28 de ani ne-a povestit că o componentă importantă în dezvoltarea afacerii familiei sale o reprezintă acele varietăți aproape dispărute, dar care altădată se găseau în livezile marilor familii de la țară.
”
Am luat la rând conacele din Moldova pentru a recupera soiurile vechi, boierești. Pe unele le știam, dar de altele doar auzisem”, ne-a mărturisit
Octavian, amintind aici de mărul pătul, de mărul domnesc sau de perele busuioace. Toate soiuri conservate perfect în livezile uitate din nord-estul României.
Afacerea familiei Bâgu se întinde pe circa patru hectare, îndeajuns cât să satisfacă cererea din zonă și nu numai.
”Oamenii vin la noi și cumpără direct din pepinieră, iar pentru cei care ne fac comenzi pe internet – pe Facebook sau pe site-ul nostru, trimitem prin curier. La târguri nu mergem pentru că preferăm să stabilim o relație cu cei care își fac livezi cu puieți de la noi, vrem să păstrăm relația, să putem să îi ajutăm cu sfaturi atât la plantare, cât și la întreținere”, mai spune
Octavian Bâgu.
”Noi nu ne aruncăm în livezi mari”
Prețul unui puiet de pom fructifer comercializat de pepiniera din Botoșani este de 13 lei, iar oferta include măr, păr, vișin, cireș, prin, cais, piersic, gutui și nuc altoit. Și alte culturi se vând bine, pornind de la zmeur, dud, necatrin sau gazda (o varietate de mur fără spin), la care prețul este de 5-10 lei.
”Totul este negociabil la cantitate, dar noi nu ne aruncăm la livezi mari, intensive, ci comercializăm mai mult către familii care vor să își facă o livadă din care să aibă fructe proaspete tot timpul anului”, explică tânărul pomicultor.
Pe cei care vor să își înființeze la rândul lor o pepinieră de pomi fructiferi,
Octavian Bâgu îi sfâtuiește să facă atât cursuri sau studii de specialitate, cât mai ales practică. Abia apoi să riște să investească într-un astfel de business, oricât de mică ar fi investiția. Totdată, trebuie să ai răbdare.
”Ai nevoie de acel soi să îl ai tu în livadă”
”
Ca să poți să furnizezi puieți de la un soi nou găsit de tine, ai nevoie ca acel soi să îl ai tu în livadă, să ai de unde lua materialul săditor. Așa că vorbim de o perioadă de doi ani”, explică botoșăneanul.
Cea mai aglomerată perioadă în pepiniera familiei Bâgu este primăvara, pentru că plantările de pomi fructiferi se fac în prima decadă a lunii martie, ”pe mustul zăpezii” – cum spun localnicii, adică atunci când s-a depășit momentul ultimul îngheț, iar solul are umiditatea necesară. ”
Noi nu facem și plantări. Dar oferim consultanță tuturor clienților noștri la săparea gropilor, cât și la pregătirea pomilor pentru plantare – fasonare și plantarea propriu-zisă”, spune
Octavian.
Încasări luna de 2.000 de euro pentru pepinieră
Despre cât de profitabilă este o pepinieră de pomi fructiferi, Octavian Bâgu spune că afacerea rentează îndeajuns cât să asigure un trai decent pentru două familii care se implică în acest business. Situația este confirmată și de cifrele financiare ale societății, care indică încasări lunare de 2.000 de euro pentru pepiniera din Botoșani, care a încheiat anul 2013 cu un profit declarat de aproape
3.000 de euro. Speranțe mai mari sunt pentru perioada următoare când se va intensifica reconversia livezilor bătrâne cu ajutorul fondurilor europene, iar cererea de material săditor va crește.
CITEȘTE ȘI-UN ARTICOL DESPRE UN TÂNĂR CARE FACE BANI DIN PIATRĂ SEACĂ:
Se întâmplă la Botoșani: Un tânăr face bani din piatră seacă, dintr-o afacere cu...scaieți
[[galerie-foto]]