Pe teritoriul de astăzi al României apărea în urmă cu 7.000 de ani o misterioasă civilizaţie
A fost numită Cucuteni şi a fascinat generaţii întregi de cercetători din întreaga Europă. Este considerată un adevărat leagăn al civilizaţiei agrare de pe bătrânul continent, o cultură sofisticată şi deosebit de avansată pentru acele vremuri.
Acum 8.000 de ani în urmă omenirea declanşa aşa numita ”revoluţiei neolitică”. Practic, omul devenea sedentar, învăţa să cultive plante şi să crească animale. Dezvolta sate uriaşe şi un set de credinţe care va influenţa decisiv spiritualitatea de-a lungul istoriei. Vânătorii şi pescarii nomazi deveneau agricultori şi păstori, iar mai apoi ctitori de oraşe şi civilizaţii. În această lume marcată de revoluţii tehnologice uluitoare în spaţiul danubian, pe actualul teritoriul al României, acum 7.000 de ani sau cu 5.000 de ani î.Hr. lua naştere o civilizaţie unicat, care a reuşit să uluiască lumea ştiinţifică. Se numea Cucuteni şi a fost descoperită abia în secolul al XIX-lea în mod accidental. Mai precis, acum 122 de ani, nişte ţărani săpau după piatră într-un deal, de lângă localitatea Cucuteni, judeţul Iaşi, numit Cetăţuia.
Descoperirile arheologice, din punctul de vedere al unor specialişti, arată că civilizaţia Cucuteni, alături de alte culturi din spaţiul danubian, este un adevărat leagăn al civilizaţiei agrare europene, un factor civilizator pentru zonele învecinate, care a răspândit revoluţia agrară în Europa. Atât prin întinderea aşezărilor, viaţa spirituală, arta sa deosebită dar şi prin tehnologiile folosite.
”Avem aici în zonă un punct forte în evoluţia întregii civilizaţii europene. Aici s-ar părea că a fost leagănul de dezvoltare al civilizaţiei agrare europene şi nu neapărat în zonele vehiculate până acuma din Asia, de exemplu. Este una dintre zonele din care civilizaţia agrară s-a extins ulterior către vestul Europei”, spune arheologul Aurel Melniciuc, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani.
Studierea aşezărilor şi a artefactelor aparţinând culturii Cucuteni a dus la o încadrare în timp a acestora, dar şi clasificare a culturii. A fost stabilit faptul că această uimitoare civilizaţie se întindea pe un areal uriaş. Este vorba de 350. 000 de kilometri pătraţi din Ariuşd până în Ucraina la Tryplya. Cu puţine variaţii zonale, specialiştii şi-au dat seama că era vorba despre o civilizaţie unitară, cu aproape aceleaşi obiceiuri şi mod de viaţă. Practic, era vorba de o populaţie care trăia asemănător şi este posibil să fi avut şi legături de natură politică. Adică anumite aşezări, uriaşe, precum cea de la Ripiceni, judeţul Botoşani, Cetăţuia, judeţul Iaşi sau Tryplya ajungeau să controleze teritorii şi populaţii însemnate.
”Densitatea aşezărilor cucuteniene este cu totul ieşită din comun. Uneori pe teritoriul unui sat actual găsim urmele a 8-10 staţiuni cucuteniene.”, scria specialistul Senica Ţurcanu,doctor, şef al muzeului ”Istoria Moldovei” de la Iaşi în articolul ”Cultura cucuteni:prezentare istorică” din cadrul sesiunii de comunicări adunate în lucrarea ”Cucuteni-5000 redivivus”.
Numărul aşezărilor Cucuteni este uriaş, cele mai multe fiind însă întâlnite în judeţele Iaşi şi Botoşani pe teritoriul României, cu descoperiri importante la nivel naţional la Ripiceni,Cucuteni,Drăguşeni,Târpeşti, Hăbăşeşti, Truşeşti, Dealul Fântânilor.
Aşa cum arată specialiştii, aceste aşezări respectă aproape acelaşi tipar în tot acest areal uriaş de 350.000 de kilometri păraţi. Inclusiv modul de aşezare şi dispunere.
La Ripiceni, un asemenea sat-oraş se întinde pe o suprafaţă de peste 25 de hectare cu sute de locuinţe, ateliere, şi temple.
Într-o epocă în care aşezările erau modeste, cu bordeie şi case de mici dimensiuni, satele Cucuteni erau adevărate oraşe, precedându-le pe cele din Mesopotamia, păstrând totuşi proporţiile. Au fost descoperite inclusiv locuinţe de mari dimensiuni , considerate a fi temple sau aşezări ale marilor căpetenii tribale care controlau regiuni întinse. Una dintre acestea a fost descoperită la Ripiceni în această vară.
„Este o locuinţă de 1000 de metri pătraţi. Deocamdată s-ar părea unicat pentru Cucuteniul din România. Poate fi un templu, poate fi locuinţa şefului de comunitate, de trib”, spune arheologul Aurel Melniciuc, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani.
Ceea ce uimeşte însă cu adevărat la civilizaţia Cucuteni şi o transformă într-una dintre cele mai misterioase şi evoluate culturi ale lumii vechi, este simbolistica folosită de meşteri sau adevăraţi artişti ai epocii. Ceramica adică vasele de diferite dimensiuni, forme şi utilităţi este una cu adevărat deosebită. Foloseau simboluri greu de descifrat astăzi. De la lupi stilizaţi, păsări, şerpi,meandre cu mesaj magico-religios, la vase cu misterioşi ”oameni-şopârlă„, divinităţi bizare şi spirale, lumea culturii Cucuteni a stârnit fascinaţia întregii lumi în expoziţii din New-York până în China, potrivit ziarului Adevărul.
Specialistul Dumitru Boghian arată că triburile cucuteniene nu au fost pur şi simplu rase de pe faţa pământului, ei continuând să trăiască şi să se amestece, mai ales cei care au supravieţuit, cu noii veniţi.
„S-au amalgat cu alte populaţii până şi-au pierdut individualitatea, s-au transformat şi timpurile, lumea nu a mai fost atât de liniştită ca în perioada neoliticului, lumea devine mult mai agitată în perioada aceasta de trecere dintre la sfârşitul eneoliticului şi epoca bronzului, au loc foarte multe mişcări de populaţii, unele foarte violente, dizlocări şi supravieţuiri astfel încât ne trezim la un moment dat că nu mai există cultura Cucuteni”, conchide Dumitru Boghian.
