Aproape 18 ani trecuti de la revolutia din decembrie 1989 sau ce a fost atunci nu au fost destui pentru ca botosanenii sa afle numele securistilor si nici a informatorilor, a celor care i-au urmarit si i-au pirit la organele de represiune.
Deconspirarea pare la Botosani o bataie generala de joc.
Securist « de bine »
Vicepresedintele PSD Botosani Mihai Darie, care a recunoscut ca a facut parte din structurile fostei Securitati, unde a activat mai bine de un deceniu ca ofiter, nu are verdict de politie politica.
Initial, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a decis in cazul sau ca a facut politie politica. Darie a formulat insa o contestatie, a adus niste martori si, oamenii care l- au trecut la inceput in rindul tortionarilor, l-au scos ulterior de pe lista acestora.
Ortacul lui Coposu
In schimb, a fost introdus printre securisti
Eugen Hilote,
fost deputat PNTCD, consilier municipal, director al Casei Corpului Didactic, profesor si, mai ales,
presedinte al filialei judetene a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici. Despre Eugen Hilote stiau o multime de botosaneni ca a facut ani grei de temnita tocmai pe motive politice. A facut inchisoare comunista alaturi de regretatul Corneliu Coposu, existind si dovezi filmate in aceasta privinta. Totusi, in 2001 a fost inclus pe o lista a CNSAS cu persoane care au facut politie politica. Nici pina astazi Eugen Hilote nu a oferit vreo explicatie si nici nu a contestat public decizia CNSAS.
sincron Maria Puiu, presedinte Asociatia Fostilor Detinuti Politici :
« Ii deconspira pe astia mici, pe aia mari, care au facut atita rau, ii lasa in pace »
Deconspirarea la misto
Povestea tragica, dar cu accente comice a deconspirarii securitatii, are un exemplu demn in persoana
consilierului municipal Valentin Guraliuc. Fiind obligat de lege sa precizeze daca a colaborat cu fostele structuri de opresiune, acesta a recunoscut in vara anului 2000, ca si candidat la primarie, ca a facut-o. Raspunsul venit de la CNSAS a fost unul naucitor: CNSAS i-a precizat ca nu a fost informator si nici politie politica nu a facut.
Din categoria azi informatori, miine ne- informatori, fac parte si lideri judeteni ai partidelor istorice.
Deputat Liviu Cimpanu, presedintele PNL Botosani, a fost introdus in urma cu un an pe o lista de parlamentari cu dosar intocmit de Securitate. Conform acestuia, liberalul
ar fi avut numele conspirativ "Sergiu" si ar fi semnat un angajament cu Securitatea pe cind era student. Dupa ce parlamentarul a contestat hirtia de la dosar si a sustinut ca angajamentul este un fals CNSAS i-a dat verdict favorabil.
O poveste oarecum asemanatoare este si cea a
liderului taranist Marius Bogdan. Fost candidat la Senat, medicul din Flaminzi a fost in 2000 nominalizat drept colaborator al fostei Securitati si
a avut chiar verdict de politie politica. Medicul a contestat la CNSAS prezenta sa pe lista si, dupa audieri, a obtinut de la acelasi organism o adeverinta ca nu a fost nici agent, nici colaborator al Securitatii si, deci, nici politie politica nu a facut.
Asociatia Revolutionarilor a incercat in repetate rinduri sa afle care au fost securistii de la Botosani, insa ...
Theodor Cojocaru, Asociatia Revolutionarilor 22 - 25 decembrie 1989 :
“Toate demersurile au ramas fara raspuns”
In aceste conditii
fostul director adjunct al Directiei Muncii Dan Stincescu este
singurul securist pentru care CNSAS a dat verdict de
"fost agent al organelor securitatii ca politie politica". Acesta a fost ofiter de Securitate inainte de revolutie, insa nici cazul sau nu este lipsit de povesti tragi-comice. Dupa revolutie si-a gasit loc de munca in domeniul asistentei sociale ca si consilier juridic si, potrivit unor fosti colegi, intr-o perioada ar fi fost insarcinat sa se ocupe tocmai de dosarele reparatorii pentru fostii condamnati politic. Dupa aflarea verdictului CNSAS, el a recunoscut ca a lucrat la fosta Securitate, dar sustinea ca nu a facut rau oamenilor.
Tortionari rasplatiti cu pensii uriase
Dupa decenii la rind in care au schingiut oameni, au omorit, au distrus destine si familii, securistii sint rasplatiti cu pensii uriase. Dintre toate tarile fost comuniste din Europa de Est, in Romania ex-tortionarii se bucura de cele mai mari pensii. Un fost securist cistiga de aproximativ
7 ori mai mult fata de nivelul pensiei medii din Romania. Doar in Rusia securistii mai au parte de o asemenea atentie din partea statului.
Astfel, cum la Botosani pensia medie este de aproximativ 300 de lei, insemna ca un fost securist cistiga in jur de 2.000 de lei.
Aceasta este posibil pentru ca securistii nu s- au pensionat ca oamenii de rind. Daca in cazul acestora pensia reprezinta rezultatul cotizatiilor facute de-a lungul anilor la bugetul de asigurari sociale, fostii angajati ai organului comunist de opresiune beneficiaza de 85% din ultima solda primita in ultima luna de activitate.
In acest fel ofiterii care s-au pensionat cu gradul de colonel si au avut si functii de conducere ajung sa ridice si 4.000 de lei pe luna.
La nivel national exista demersuri de diminuare sau macar limitare a cresterii pensiilor fostilor securisti.
Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste a inaintat o propunere in aceasta privinta la sfirsitul anului trecut, concomitent cu initiativa cresterii pensiilor fostilor detinuti politici.
Totodata, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului lucreaza la elaborarea unui proiect de lege pentru reducerea pensiilor securistilor. Conform initiativei normative, pensiile securistilor, mai exact ale celor impotriva carora exista decizii definitive de politie politica, ar urma sa fie reduse pina la nivelul pensiilor pentru muncitorii necalificati.
Deocamdata insa initiativele sint in faza incipienta si greu de legiferat. Chiar daca ar ajunge in Parlament, acolo ar trebui sa fie votate inclusiv de fosti ofiteri de securitate, precum PRM-istul Ilie Merce, care are o pensie de peste 2.000 de lei.
Investigatie realizata in septembrie 2007 
