”Nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii, cu privire la domnul...”. Este un fragment dintr-o adeverință tip pe care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a eliberat-o anul trecut pentru aproximativ 30 de botoșăneni. Iar printre ei se regăsesc și câțiva directori de instituții.
În ultimele cinci luni din 2015 CNSAS a căutat cu asiduitate la Botoșani foști lucrători ai Securității, colaboratori ai fostului organ comunist de represiune, oameni care au făcut poliție politică. Sau, mai exact, i-a cercetat prin 2014, dar a dezbătut situația lor un an mai târziu. O bună parte dintre botoșănenii care s-au aflat în atenția CNSAS au intrat în vizorul instituției menite să deconspire securiștii și turnătorii din... oficiu. Cel puțin aceasta este varianta oficială. Cel puțin pentru unii, acest ”din oficiu” nu pare să fi fost deloc întâmplător.
Reporterul Botoșăneanul a stat de vorbă cu doi dintre directorii verificați de CNSAS și, coincidență, ambii au povești interesante despre relația cu Securitatea.
Teodor Dimitriu, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), a fost verificat în temeiul unui articol din OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității care stipulează că directorii din Prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local, pot fi verificați la cererea oricărui cetățean român. În adeverința care i s-a eliberat se menționează că a fost controlat ”din oficiu”.
Ilie Dimitriu, tatăl lui Teodor, a cunoscut pe propria-i piele, ce înseamnă să te opui regimului comunist.
”În noaptea în care toată lumea se întorcea cu lumânări aprinse de la Înviere, tatăl meu era ridicat de acasă”, spune Teodor Dimitriu, director AJOFM Botoșani.
”Vina” lui Ilie Dimitriu era aceea că a luptat alături de germani contra ”bravei armate sovietice”, ajungând până la Cotul Donului, acolo unde au pierit 150.000 de ostași români. În plus, a avut curajul să critice colectivizarea forțată. Și asta nu fiindcă ar fi avut pământ. Trăia în municipiul Botoșani și, înainte de Al Doilea Război Mondial, avea deschisă o frizerie pe locul unde acum se află stația Rompetrol.
”De la atâta bătaie cât a luat în închisoare, când s-a întors acasă mai avea doi dinți”, spune Teodor Dimitriu.
Asta cu toate că Ilie Dimitriu era veteran de război și fusese chiar rănit în a doua conflagrație mondială. A murit în urmă cu vreo patru decenii, de cancer la plămân, după ce contactase boli la căile respiratorii în timpul pușcăriei PCR-iste. Și aceasta după ce ani la rând din ziua eliberării fusese tracasat de Securitate. Cei trei băieți ai săi au avut de suportat oprobiul societății comuniste, însă actualul director de la AJOFM Botoșani refuză să vorbească despre asta: ”nu mai discutăm”.
”Am mai fost o dată verificat când era Sorin Șologon director și a venit răspuns foarte clar că nu am fost colaborator al Securității și nu am făcut poliție politică, după care, potrivit unei noi legi, Prefectura era obligată să ceară de la CNSAS verificarea pentru fiecare director de serviciu public deconcentrat. Cinstit să fiu, nici nu știu ce răspuns le-a venit”,
Teodor Dimitriu, director AJOFM Botoșani.
Ei bine, răspunsul a a fost că, ”nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii, cu privire la domnul Dimitriu Teodor, fiul lui Ilie și Constanța, născut la data de 21.01.1959, în Botoșani”.
Dacă în septembrie anul precedent CNSAS a discutat situația șefului AJOFM, în august făcuse același lucru pentru comisarul șef adjunct al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC), Mirel Rogalschi. Și acesta a avut ceva contacte cu Securitatea. Astfel, în arhiva CNSAS s-au descoperit documente care arată faptul că șeful CJPC Botoșani a avut dosar fond rețea în calitate de militar în termen.
”Domnul Rogalschi Mirel a fost recrutat de către Serviciul Contrainformații 13 la data de 15.09.1983, fiind încorporat în cadrul UM 0960 Botoșani”,
Adeverință CNSAS.
Oarecum ciudat, a avut și nume conspirativ, ”Valter”, însă nu s-a găsit nici o notă transmisă de Mirel Rogalschi și nici angajament. A fost abandonat de rețea la 25 august 1984. Concluzia? ”Nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii”.
Luna trecută, Mirel Rogalschi a povestit pentru Botoșăneanul că a făcut armata la o unitate a Securității de la Fălticeni și bănuiește că de aceea figurează cu nume conspirativ.
”Eu am făcut cerere imediat ce am intrat aici pentru că în momentul în care am completat dosarul trebuia să declarăm dacă am fost sau nu lucrători ori colaboratori ai Securității. Eu nu am primit nici un răspuns până acum”,
Mirel Rogalschi, comisar șef adjunct CJPC Botoșani.
Acesta a adăugat că prefectul a fost cel care le-a solicitat la rândul său să se adreseze CNSAS.
Foarte interesant este însă că, în timp ce directorii susțin că au fost verificați la indicațiile prefectului Costică Macaleți, acesta neagă faptul că le-ar fi cerut șefilor de la deconcentrate să recurgă la o asemenea acțiune.
”În calitate de ce să le cer eu chestiunea cu CNSAS? Până și eu am fost beneficiat de o descărcare de la CNSAS în care mi se spunea că nu am colaborat”,
Costică Macaleți, prefect.
Primul reprezentant al Guvernului în județ susține că nu ar avea o problemă în a colabora cu directori care pe timpul regimului totalitar au fost informatori ai Securității.
”Atât timp cât își văd de treabă și se achită de responsabilități, e în regulă. Nu avem minori la conducerea serviciilor publice deconcentrate, sunt oameni cu experiență și ani de serviciu în spate”,
Costică Macaleți, prefect.
Acesta crede că problema colaborării cu Securitatea trebuie privită cu maturitate, relaxare și fără prejudecăți.
Un aspect interesant este și acela că, potrivit aceleia ordonanțe 24/2008, dacă din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, CNSAS dispune eliberarea unei adeverinţe care se comunică persoanelor verificate, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Ei bine, deși CNSAS a tranșsat situația celor doi directori de aproximativ jumătate de an, nici până în ziua de astăzi ei nu au primit adeverințele.
Un alt conducător de instituție verificat de CNSAS este Rodica Crețu, care era director executiv la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecția Socială când a intrat la rândul ei, tot din oficiu, în atenția CNSAS. Și în cazul ei răspunsul a fost unul negativ.
Conform OUG 24/2008, persoanele care ocupă funcții de directori la serviciile publice deconcentrate, cu excepţia celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, trebuie să completeze o declaraţie publică pe propria răspundere, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.Verificarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia se face din oficiu.
49 de conducători de instituții numără Colegiul Prefectural Botoșani? De ce au avut parte de o verificare ”din oficiu” numai cei trei?
