Senatorul Dorinel Cosma a susținut o declarație politică în cadrul ședinței Senatului de miercuri, 13 aprilie 2022.
Titlul declaraţiei politice este Mai poate face România față unui nou val de scumpiri la alimente și energie?
Redăm mai jos mesajul senatorului AUR:
Prețurile la alimente au crescut cu 30% de la începutul anului și continuă să crească. Specialiștii preconizează că, până la Paști, prețurile vor atinge maxime istorice în România. De ce? Principalele motive țin de actuala criză de pe piața de energie și războiul ruso-ucrainean, care au afectat importurile de cereale și îngrășăminte sintetice din cele două țări aflate în conflict. Deja se văd efectele pe piața agricolă și în industria internă.
Cea mai mare fabrică de îngrășăminte, Azomureș, ultimul mare producător de îngrășăminte utilizate de agricultura și industria din România, și-a anunțat prin reprezentanții săi oprirea temporară a producției din cauza prețurilor ridicare la gaze și energie electrică. Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România - aproximativ 10% din consumul național. Fabricile de îngrășăminte folosesc cantități mari de energie și necesită o aprovizionare constant cu gaze.
Azomureș furniza 50% din îngrășămintele utilizate în agricultura din România. Prin opririle temporare de producție, fermierii nu pot începe fertilizarea terenurilor agricole din zona de câmpie, iar la sfârșitul lui martie a tuturor celorlate terenuri. Mulți dintre ei au anunțat că vor utiliza cantități reduse de fertilozator - chiar cu 40%!!! - , ceea ce se traduce printr riscul ca producția de cereale și de furaje să fie mai mică cu 30% față de anul trecut. Astfel se vor produce scumpiri în lanț, nu numai la produsele de panificație, ci și în industria de lactate și a cărnii deorece și furajele se vor scumpi.
România era un jucător important pe piața europeană a producătorilor de îngrășăminte; țara noastră deținea până 1989 11 combinate de îngrășămite chimice - la Craiova, Arad, Bacău, Făgăraș, Victoria, Năvodari, Slobozia, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Valea Călugărească și Turnu Măgurele. Astăzi, doar Azomureș mai funcționează. Restul combinatelor a ajuns la fier vechi prin schemele clasice ale „băieților deștepți”.
Izbucnirea războiului ruso-ucrainean a arătat nevoia României de a investi atât în domeniul energetic, cât și în cel al industriei îngrășămintelor chimice. Azomureș importa 50% din cantitatea de materie primă pentru a realiza producția de îngrășăminte, cele două state aflate în conflict fiind principalele surse de aprovizionare pentru combinat. Sancțiunile economice impuse Rusiei de către comunitatea internațională și oprirea producției din Ucraina au provocat o criză a domeniului la nivel european.
Prin stoparea activității combinatului, securitatea alimentară a României va fi amenințată. Efectele pe termen scurt sunt creșterea semnificativă a prețurilor la produsele agricole, cu un grav impact economic și social.
Implicarea guvernanților este critică în această criză. Sunt necesare măsuri urgente pentru sprijinirea producătorilor interni din industria chimică prin măsuri care să asigure accesul la resurse energetice ieftine.
România are potențialul și resursele necesare, dar acestea trebuie valorificate în interes național. Industria chimică trebuie să devină un obiectiv prioritar de politică economică, fiind un domeniu cu valoare adăugată mare și cu un impact economic semnificativ.
