Astăzi, 30 noiembrie, credincioșii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Apostol Andrei. Cu ocazia zilei de sărbătoare se practică multe obiceiuri şi tradiţii din străbuni.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis în anul 1995 ca ziua de 30 noiembrie să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în anul 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României. Din anul 2001 ziua cinstirii sale a devenit sărbătoare națională bisericească, iar din 2012, ziua de 30 noiembrie a fost declarată zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Sfântul Andrei, împreună cu fratele său, Sfântul Apostol Petru, fiii lui Iona din Betsaida, au fost pescari. Spre deosebire de Petru care era căsătorit, Andrei a ales să-și trăiască viață în feciorie și locuia în casa fratelui sau. După ce-l ascultă pe Sfântul Ioan Botezătorul, decide să devină ucenicul acestuia. Iar mai târziu, Îi urmează lui Hristos, închinându-și întreaga sa viață slujirii Lui. Sfântul Andrei moare răstignit cu capul în jos, la Patras, în Ahaia (Peloponez) pe o cruce în formă de X.
Sfântul Cap al Sfântului Andrei a fost adus pentru prima data în țara noastră la Iași, pe 13 octombrie 1996. A două oară a fost adus pe 24 octombrie 2011, în București, cu prilejul sărbătorii Cuviosului Dimitrie cel Nou. De aici a fost dus și la Sibiu și Alba Iulia.
Conform Digi24.ro în noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.
Noaptea dintre 29-30 noiembrie este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.
Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun - cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.
Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână. Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.
Bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese. Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte. Potrivit tradiției, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.
