Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, celebrată anual pe 21 mai, este un moment deosebit de important în calendarul creștin ortodox, marcat de numeroase tradiții și superstiții populare în România. Această sărbătoare nu doar că evocă contribuțiile majore ale acestor sfinți la răspândirea creștinismului, dar este și o ocazie pentru diverse obiceiuri tradiționale care se păstrează cu sfințenie în multe regiuni ale țării.
Sfântul Constantin cel Mare este cunoscut pentru Edictul de la Milan din 313, care a legalizat creștinismul, și pentru convocarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în 325, stabilind astfel bazele dogmatice ale Bisericii creștine. Mama sa, Sfânta Elena, este și ea venerată. Împreună, ei sunt considerați apărători ai credinței și patroni ai creștinilor, contribuțiile lor fiind esențiale pentru transformarea creștinismului într-o religie oficială a Imperiului Roman, potrivit stiripesurse.ro.
În această zi, tradițiile variază de la ceremonii religioase la obiceiuri populare legate de agricultură și protecția culturilor. De exemplu, se spune că pe 21 mai, numită și „Constantinul Puilor” sau „Constantin Graur”, este ultima zi în care se mai poate semăna porumbul, ovăzul și meiul. Se crede că tot ce este semănat după această dată se va usca.
Păstorii folosesc această zi pentru a stabili cine va fi baci și unde se vor așeza stânele pe perioada pășunatului. De asemenea, femeile obișnuiesc să tămâie și să stropească cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate din gospodării.
Superstițiile de Sfinții Constantin și Elena sunt numeroase și adesea respectate cu strictețe. Una dintre acestea este interdicția de a munci pământul, deoarece se crede că astfel păsările dăunătoare nu vor ataca recoltele. De asemenea, în multe comunități rurale se obișnuiește aprinderea unui foc mare în jurul căruia se adună familia, iar oile sunt trecute prin fum pentru a fi protejate de rele pe durata pășunatului.
Pentru protejarea laptelui de vrăjitoare, în unele zone se practică un ritual numit „Sperietoarea vrăjitoarelor”, în care membrii familiei bat cu linguri de lemn în vasele de lapte pentru a speria spiritele rele.
În ziua praznicului, se recomandă participarea la slujba religioasă și oferirea de flori, dulciuri făcute în casă și pâine la biserică pentru sănătatea și bunăstarea familiei. De asemenea, unii duc la biserică trei bujori înfloriți, considerându-se că aceștia aduc pace și liniște în casă.
Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este un prilej de reflecție asupra valorilor creștine și a tradițiilor care le mențin vii în comunitatea românească. Respectarea acestor obiceiuri nu doar că păstrează vie memoria sfinților, dar întărește și legăturile comunitare și spirituale între generații.
(Foto: Antena 3 CNN)
