Ştiri
Scriitori botoșăneni dincolo de Styx - Ion Pogorilovschi și reperele culturii românești: de la Eminescu la Brâncuși

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu își propune, într-un parteneriat media cu ziarul Botoșăneanul, să prezinte, în ediția de duminică, un nou proiect intitulat Scriitori botoșăneni dincolo de Styx. Astăzi este despre Ion Pogorilovschi.

Unul dintre cei mai importanți exegeți ai operei lui Constantin Brâncuși, Ion Pogorilovschi s-a născut la Rădăuți-Prut, a absolvit Liceul de Băieți „Grigore Ghica Voievod” din Dorohoi, apoi Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1962). În timpul studenției, a înființat și condus Cenaclul literar „Nicolae Labiș” și a colaborat la revista (samizdat) „Cuvântul nostru”, editată de un grup de studenți de la Facultatea de Filologie (Mihai Drăgan, Dan Mănucă, Marin Sorescu). A fost cercetător la Academia Română. A publicat câteva zeci de studii și articole dedicate creației lui Mihai Eminescu și, în mod special, operelor lui Constantin Brâncuși: Comentarea capodoperei. Ansamblul sculptural Brâncuși de la Târgu Jiu (1976); Arhetipul expresiei lirice românești (1987); Pasărea Măiastră și sursele (1995); Miracolul Eminescu: trei abordări generative (1999); Brâncuşi, apogeul imaginarului: comentarea capodoperei de la Târgu Jiu (2000); Brâncuşiana&Brâncuşiada (2000); Viziunea axială a lumii (2001); Brâncuşi. Geneza: 1905-1910 (2007); Tăcerea Mesei Tăcerii / The Silence of The Table of Silence (2010) etc., etc.

 

Într-un articol publicat în „Gorjeanul” cu ocazia împlinirii a optzeci de ani de la nașterea lui Ion Pogorilovschi, Sorin Buliga observa că personalitatea complexă a exegetului care și-a dedicat toată viața operei lui Brâncuși „este revelată de multitudinea domeniilor cunoașterii pe care le-a abordat și în care, prin creațiile sale autentice, și-a adus contribuții serioase (datorită cunoștințelor sale pluridisciplinare, vaste și aprofundate, i-am putea atașa cu ușurință titulatura de «savant»): geneza logico-istorică a figurilor de stil, fenomenele generative ale culturii, antropologie culturală, determinațiile etnopsihologice ale umanului (act de mare curaj în timpurile comuniste, deoarece abordarea acestei teme i-a periclitat situația, fiind suspectat de «naționalism» și «gândirism»), educația estetică, formarea gândirii logico-tehnologice în procesul învățământului superior (prin activitățile de cercetare științifică) și abordarea filosofică a creației brâncușiene care a condus la prima teză de doctorat în exegeza brâncușiană («brâncușiologie»)”.

 

Scopul cercetărilor pe care le face criticul de artă Ion Pogorilovschi constă în „asimilarea frumuseții de conținut” a capodoperei brâncușiene. Excelent cunoscător al reperelor arhetipale ale culturii universale și naționale, el realizează – în aproape toate lucrările sale – „o interpretare a capodoperei [brâncușiene – n.m., L.Ț.] prin dovedirea consonanței sale adânci (nu numai pe părți, ci mai ales de ansamblu) cu viziunea vieții și morții proprie culturii noastre arhaice, adică demonstrarea exemplarei constituiri moderne a acestei lucrări ca personanță a mitului autohton al marii treceri”. Sunt absolut impresionante și revelatorii comentariile pe care le face pe marginea relației dintre Coloana infinitului, de exemplu, și simbolul bradului din ritualul funerar la români, pornind de la ipoteza că această lucrare a lui Brâncuși întrunește de fapt mai multe conținuturi spirituale românești:  „Să fie Coloana de la Tg. Jiu indefinită în semnificația ei, o transsimbolizare a tuturora și nici a uneia dintre conținuturile spirituale exprimate distinct prin brazii de nuntă, sulițele funerare, stâlpii de prispă, troițele, pietrele de hotar ș.a.m.d.? Faptele – consemnate – de geneză a capodoperei brâncușiene impun să considerăm Coloana sculptorului ca solidarizată unei anumite funcționalități, ca apoteozând un anume destin al coloanei cerului: acela de însemn funerar”. Demonstrația care urmează surprinde nu doar prin argumentele evocate, ci și prin stilul care evită sobrietatea și academismul proprii, în general, demersului științific. Descoperim aici, mai degrabă o relatare confesiv-poetică a ideilor, cititorul alegându-se nu doar cu informații noi absolut necesare pentru înțelegerea operei lui Brâncuși, ci și cu o mare bucurie estetică: „Suficientă încredere în felul orientării noastre spre identificarea și descrierea ascunsei determinări dinspre arhaic a Coloanei de la Tg. Jiu ne-a dat-o constatarea rolului de primă mărime deținut de brad în întregul context de obiceiuri zise «ale mortului», în Gorj (deci în aria de baștină a lui Brâncuși); un criteriu, așa zicând, al difuzării geografice. În acest cadru în special ne-a impresionat veghea – prelungită până în zilele noastre – a sulițelor de brad de la Hobița. Le-am văzut pentru prima oară într-un asfințit al verii anului 1964. Erau trei brazi tineri împlântați fără rădăcini în pământ. Tulpinile lor, doar cu câteva crengi scheletice spre vârf, se înălțau drepte până la trei-cinci metri deasupra mormintelor. Una dintre tulpini – cea mai veche – avea crengile și coaja desprinse de vreme și părea un catarg cenușiu ori o săgeată către zenit. Celelalte două mai păstrau ornamentele geometrice în coajă cu care fuseseră împodobite. Acolo, pre trupul subțire al acestor brazi, am regăsit nu numai motivul romboidal, ci însăși silueta Coloanei fără sfârșit. Era crestată de mai multe ori, jur-împrejurul trunchiului. Pe un fond decupat, romburile de coajă urcau în susul tulpinii născându-se unul din altul. O formă cojită a Coloanei am cules-o din iarbă…”.

 

Ion Pogorilovschi nu a debutat însă cu un studiu despre Brâncuși, cu un articol despre Mihai Eminescu –Eminescu și geneza figurilor de stil, publicat în „Revista de filozofie”, nr. 9 din 1965. După mai bine de două decenii, timp în care i-au apărut mai multe lucrări dedicate celebrului sculptor, criticul de artă revine la preocupările lui de exeget literar, publicând, în 1989 (în „Cronica”, nr. 27-31, și „Revista de filozofie”, nr. 4), un studiu comparat – Arhitecturi imaginare la Eminescu și Brâncuși –, pe care îl va prelua și dezvolta mai târziu în cartea Miracolul Eminescu: trei abordări generative (Editura AXA, Botoșani, 1999). Cele două repere ale culturii românești se întâlnesc astfel într-un singur studiu, iar cel care le comentează opera stabilește conexiuni între ei la nivel de valorificare a acelorași arhetipuri. Iată câteva exemple: 

 

- „Brâncuși repeta celor cărora le vorbea despre Templu că lucrarea trebuia să permită accesul doar a câte unei singure persoane: traseul în Templu și ajungerea în miezul lui comportau astfel regia arhitecturală a unei separări de lume, în numele rămânerii omului față cu sine însuși. un soi de «strungă» pentru un singur itinerant este, am văzut, și pătrunderea pe eminesciana insulă. Poezia și proza lui Eminescu abundă în ambulațiuni inițiatice solitare ce duc spre un centru existențial.”

 

- „…în reveriile artistului (amintind, ca la nici un alt român, titanismul construcțiilor imaginare eminesciene) motivul «Coloanei» urca uriaș, până la înălțimea de sute de metri, și până la condiția de arhitectură locuibilă. La fel, motivul «Măiastrei», fabuloasa Măiastră care și la Eminescu putea crește enorm: «Din ce în ce-și întinde-aripa-albastră,/ Din ce în ce se face tot mai mare,/ Încât doar din mărimea unei vrăbii/ Ea seamănă acum unei corăbii» (Fata-m grădina de aur), sculptorul o vedea umplând bolta cerului, cu putința practicării unui spațiu interior în trupul lucrării.”

 

- „Există o mandala brâncușiană, după cum există o mandala eminesciană. /…/ Când Eminescu versifică memorabil: «De treci codrii de aramă, de departe vezi albind/ Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint» (Călin) – recunoașterea concordanței viziunii sale spațiale (fie ea numită și mandala eminesciană) cu cea engramată în psihomentalul autohton tradițional  e deja un truism. Când însă e vorba de Brâncuși, de imaginarul său arhitectonic prin excelență apt să vizualizeze o geografie mitică și o alcătuire ca de incintă sacră a lumii, nu știm de ce rădăcinile din pământul patriei ale imaginarului său nu se mai văd. Un injust divorț e strecurat astfel între Brâncuși și Eminescu fără a i se aduce, în susținere, probe și argumente. Ele nu există, prin firea lucrurilor. Și tocmai fiindcă nu pot fi formulate, unii critici (nominaodiosa) fac cazuistică spre a impune ideea că imaginarul brâncușian ar descinde direct dintr-un soi de esoterism apatrid, universal, dar… de aiurea, și ca atare exclusivist față de fenomenul originar autohton. Or, nu se poate contesta că viziunea românească originară a lumii, cu arhitectura-topografia-cosmologia ei, aparține ea însăși de fenomenul planetar al constituirii formelor de reprezentare simbolică, forme care, datorită surprinzătoarei lor consonanțe, par că ar deriva dintr-o unică Tradiție Primordială. De la primarele noastre eresuri cosmologice și de la geografia basmelor românești, eresuri și basme sub zodia cărora au copilărit Brâncuși și Eminescu, și până la viziunile din filosofia modernă a culturii noastre, cum sunt, de pildă, cea a «satului-idee» și cea a «fenomenului horal» –, o mandala românească, ca mod de structurare imaginară a spațiului, își lasă ghicită perenitatea subiacentă.”

 

Prin astfel de comentarii, care pun alături poezia și sculptura, Ion Pogorilovschi ne oferă posibilitatea să descoperim noi fețe și semnificații ale operei celor doi titani ai culturii române și, în același timp, ne dezvăluie modelele ancestrale autohtone după care funcționăm noi ca mentalitate culturală colectivă.

 

(Lucia Țurcanu, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”)

 

loading...
Scriitori botoșăneni dincolo de Styx: Shaul Carmel, psalmistul de la sfârșitul unui secol ateu
Scriitori botoșăneni dincolo de Styx: Elidia Agrigoroaiei, cronicar al „devenirii oamenilor”
Scriitori botoșăneni dincolo de Styx: Alexandru D. Lungu, un romancier ce-și mai așteaptă cititorii

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Școlile care vor fi în scenariu online după minivacanța de 1 Decembrie - DOCUMENT
Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) a publicat ratele de vaccinare din fiecare școală și modul de funcționare după minivacanța de 1 Decembrie.
Vin banii: Ada Macovei, mesaj pentru profesorii care au făcut pregătire suplimentară cu elevii
Inspectorul şcolar general a semnat astăzi ordinele de plată pentru tranșa solicitată în cadrul Programului național de activități remediale pentru elevi, “Școală după școală”, în valoare de 644.011 lei pentru activitățile desfășurate în luna aprilie. 
COD GALBEN la Botoșani emis de meteorologi pentru următoarele ore
Județul Botoșani se află sub avertizare meteo de tip Cod Galben.
Botoșăneanul din MAI decorat de președintele Klaus Iohannis pentru al doilea an la rând
Subsecretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Gheorghe Sorescu, va fi decorat de către președintele Klaus Iohannis.
Pompierii răspund la telefon și în minivacanța de 1 Decembrie și vin cu SFATURI pentru populație
Pompierii botoșăneni vor fi la datorie, în perioada 27 noiembrie - 1 decembrie 2021. Misiunea acestora este de a asigura un răspuns eficient și rapid în cazul producerii unor situații de urgență și de a interveni, în caz de nevoie, pentru acordarea primului ajutor medical.
Medic din Botoșani, reclamat că era să omoare o femeie după ce i-a prescris prea multe antibiotice
O anchetă a Direcției de Sănătate Publică a scos la iveală că unii medici de la Spitalul Județean din Botoșani le-ar fi dat pacienților prea multe antibiotice, iar uneori prea puternice.
S-a decis: 29 noiembrie va fi zi LIBERĂ, începe minivacanța de cinci zile
Guvernul a decis că 29 noiembrie va fi zi liberă.
Programul casieriilor Nova Apaserv în perioada 29 noiembrie - 1 decembrie
Nova Apaserv a transmis programul casieriilor în perioada mini-vacanței de 1 Decembrie.
ACUM: Polițiștii au renunțat la protest, colegii au venit degeaba să-i supravegheze - FOTOGALERIE
Polițiștii nu au mai ieșit în stradă, așa cum anunțaseră inițial.
Loading...
Programul casieriilor Modern Calor în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie
Programul de lucru cu publicul va fi reluat joi, 2 decembrie.
MODIFICARE în Codul Rutier: Ce se întâmplă dacă împrumuți cuiva mașina și refuzi să dai Poliției datele solicitate
Cei care își împrumută mașina altor persoane vor risca o sancțiune mai dură în situația în care nu comunică, la cererea poliției rutiere, datele respectivilor șoferi de ocazie.
ANUNȚ Primăria Mihai Eminescu privind începerea pregătirilor pentru sezonul rece
Primaria comunei Mihai Eminescu va anunta ca in baza Ordinului nr. 313/01.10.2021 emis de Prefectura Botosani,  incepand cu data de 16.11.2021 Unitatea Administrativ Teritoriala a inceput pregatirea activitatilor specifice sezonului rece.
Post scos la concurs de Jandarmeria Botoșani: Nu se solicită vechime în muncă sau specialitate
Candidații pot depune dosarul de concurs până la data de 14 decembrie 2021.
Aleșii „cu picioarele în apă rece” după ce prefectul a atacat și hotărârea cu accesul copiilor pe terenurile de sport – VIDEO
Prefectul Dan Nechifor a formulat o plângere prealabilă și la hotărârea Consiliului Local privitoare la accesul gratuit al tuturor copiilor pe terenurile de sport ale unităților de învățământ din municipiul Botoșani.
Loading...
Programul săptămânii 26 noiembrie – 2 decembrie la Happy Cinema Botoșani
Premierele săptămânii sunt: Casa Gucci, Encanto și Resident Evil. Iar în avanpremieră puteți viziona Vânătorii de fantome: Moștenirea.
Primăria cumpără un teren destinat unei școli gimnaziale din municipiu
Achiziția este necesară pentru realizarea unei zone pentru practicarea sportului în aer liber.
Au fost semnate contractele pentru deszăpezirea drumurilor județene – FOTO
În toate bazele de deszăpezire se va începe aprovizionarea cu material antiderapant și cu toate utilajele necesare, în funcție de evoluția vremii.
Semne bune înainte de minivacanța de 1 Decembrie: Botoșaniul cu incidența în scădere – SITUAȚIA de vineri
Înainte de mini-vacanța de 1 Decembrie, Direcția de Sănătate Publică Botoșani transmite o nouă raportare a cazurilor noi apărute în ultimele 24 de ore.
ACUM: Aleșii locali sunt în dezbateri, se pregătește un concurs, liberalii spun că-i ilegal
Ședința ordinară a Consiliului Local pentru luna noiembrie a început la ora 10:00, cu sesiunea de interpelări, care nu a fost una aglomerată.
ATENȚIE! Escroacă la poarta bătrânilor din Botoșani: Nu dați curs unor astfel de cereri!
Femeia de 37 de ani a fost identificată de polițiști, în prezent aceasta fiind cercetată pentru înșelăciune.
Sondaj
Sunteți de acord cu accesarea de către Primăria Botoșani a unui credit de 13 milioane de euro pentru cofinanțarea proiectului european privind refacerea căii de rulare și cumpărarea unor tramvaie noi?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„În programul de Guvernare am zis că în 120 de zile o să anunțăm calendarul pentru pensii. Nu mi-am permis să dau speranțe pe care nu pot să le îndeplinesc. Acei 200 de lei se vor acorda. Acel sprijin pentru pensiile mici, de ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9491 lei
USD
Dolarul SUA
4.3869 lei
CHF
Francul elveţian
4.7398 lei
GBP
Lira sterlină
5.8407 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8469 lei
XAU
Gramul de aur
255.1246 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2489 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3444 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1289 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4377 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1929 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6655 lei
Vremea
astăzi
Botosani
9.6 o C
Dorohoi
9.7 o C
Bucecea
8.9 o C
Darabani
7.2 o C
Saveni
10.1 o C
Ştefăneşti
5.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.