Ştiri
Tezaur misterios descoperit într-un sat din Botoșani - FOTO

Tezaurul de la Botoșani este una dintre cele mai misterioase comori ale României.

 

Tezaurul de la Stâncești

În anul 1960, reputaţii arheologi ieşeni Adrian şi Marilena Florescu începeau o campanie de săpături la cel mai mare ansamblu fortificat din Moldova ce aparţinuse odinioară traco-geţilor, tezaurul de la Stâncești.Nimeni nu ştie cu siguranţă cui au aparţinut, cum au fost folosite piesele respective şi mai ales cum au ajuns în nordul României.

 

Este vorba de uriaşele cetăţi getice de la Stânceşti, judeţul Botoşani. Întinse pe o suprafaţă de peste 60 de hectare, cetăţile aflate chiar la marginea pădurii de la Baisa, cum îi spun localnicii, au fost locuite acum 2500 de ani de războinici, plugari şi crescători de vite. Săpăturile au durat cu intermitenţe până în anii `70. Din păcate doar 3-4% din suprafaţa cetăţii a fost explorată în anii comunismului, cercetările fiind abandonate complet după anii 90. Chiar şi în aceste condiţii, în 1961, sub un bordei getic de acum două milenii, arheologii ieşeni au descoperit un tezaur unicat şi în acelaşi misterios.  

 

Arheologul Adrian Florescu a descoperit tezaurul în interiorul unui vas, dosit de un get probabil sub podeaua unei locuinţe, în interiorul unei dintre cetăţi. Practic este vorba de piese din aur masiv, dar şi din obiecte ce aveau o aplicaţie practic evidentă. Cea mai importantă piesă este de fapt cu valoare simbolică. Lungă de 478 mm şi lată de 96 mm, această piesă unicat în Europa, după cum afirmă inclusiv specialiştii actuali, are ca reprezentări pe suprafaţa sa un cap de mistreţ, un trup de peşte şi o coadă de pasăre.    

”Lucrată din foaie de aur - foarte subţire - reprezentând o figură zoomorfă fantastică, în linii generale, ea apare sub forma unui peşte, cu cap de mistreţ şi coadă de pasăre şi realizată în tehnica presiunii”, scria Adrian Florescu în lucrarea sa ”Cetăţile Traco-Getice din secolele VI-III A CHR de la Stânceşti”.

Pe lângă această piesă au fost descoperite şi altele în formă de frunză, psalii din argint pentru echipamentul unui călăreţ, dar şi alte piese ciudate din argint. În mare parte acest tezaur a ajuns la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, la Muzeul Judeţean de Istorie din Botoşani fiind lăsate doar câteva replici.  

Misterele unei comori  

Aceast tezaur este probabil cea mai misterioasă comoară descoperită pe teritoriul României. Practic nu se ştie cu siguranţă la ce foloseau acele obiecte şi mai ales cum au ajuns acolo. Au fost elaborate tot soiul de ipoteze privind în special piesa principală, acel simbol din aur interpretat de Adrian Florescu şi Ştefan Burda drept un obiect simbolic, mai mult cultic, care exprima credinţele dacilor. Mai precis aceşti specialişti avansau ideea că acel cap de mistreţ semnifică pământul, trupul de peşte-apa, iar coada de pasăre-cerul. Mai mult decât atât, erau convişi că era un semn al puterii, purtat de o căpetenie locală, dar şi de steagul de luptă redat în aur, al războinicilor geţi de la Stânceşti.

 

Cât despre acele aplici în formă de frunză puţini s-au pronunţat şi fără explicaţii clare. Dacă psaliile au o destinaţie clară, mai există două ornamente ciudate. Practic au forma stilizată a unor colţi cu bază lată în partea superioară, prin care se întrepătrund modele florale. Până în prezent nimeni nu ştie cu certitudine la ce foloseau toate acele obiecte. Specialiştii din perioada comunistă, dar şi imediat după 1990 considerau că aceste piese ar fi putut fi făurite de meşterii geţi de la Stânceşti şi că au aparţinut lor. În ultimii ani, toate aceste ipoteze au fost însă contrazise.  

 

Aur asiatic la Botoşani  

Confom ultimelor analize şi cercetări, piesele de aur din cadrul tezaurului de la Stânceşti nu sunt nici pe departe getice şi nici nu au fost vreodată lucrate de meşteri locali. Nici măcar aurul nu este de pe teritoriul României. Specialistul tracolog doctor în istorie Alexandru Berzovan spune că de fapt piesele din tezaurul de la Stânceşti au aparţinut sciţilor, o populaţie războinică de arcaşi călare care făcea legea în nordul Mării Negre, acum mai bine de 2.700 de ani. Cam în aceeaşi perioadă în care funcţionau şi erau locuite cetăţile getice de la Stânceşti, judeţul Botoşani.

 

În special impresionanta aplică cu cap de mistreţ, corp de peşte şi coadă de pasăre este clar din lumea iraniană.  

”Tot ce ţine de această piesă vine de la răsărit din această lume scitică. În urma analizelor, inclusiv aurul folosit provine din zona anatoliană”, spune Alexandru Berzovan.

Cu alte cuvinte toate piesele au aparţinut sciţilor, aceşti călăreţi războinici care au terorizat lumea antică în secolul al VII lea îHR, şi nicidecum geţilor. Mai mult decât atât, Alexandru Berzovan arată că descoperirile recente aduc noi ipoteze privind funcţionalitatea pieselor din acest misterios tezaur. În primul rând marea aplică cu simbolurile sale zoomorfe nu ar fi fost nici steag getic şi nici o dovadă a simbolismului locuitorilor cetăţii, ci un obiect cât se poate de practic.  

”Până nu de mult cea mai acceptată opinie era că această piesă se aşeza pe fruntea unui cal. Problema foarte mare pe care am observat-o de curând este că acel cal ar fi trebuit să fie mult mai mare decât tot ceea ce cunoaştem pentru aceea perioadă. Nu existau cai de asemenea dimensiune la geţi sau sciţi. Şi atunci s-a impus o altă opinie, care porneşte de la o serie de analogii din zona Ucrainei şi a Crimeei. Acest tip de piesă pare că reprezintă o aplică care se monta pe scutul unei căpetenii scitice”, spune Alexandru Berzovan.  

Echipamentul unui animal mitologic  

Totodată specialistul tracolog spune că şi celelalte piese ale tezaurului au de fapt legătură cu echipamentul de luptă al unei căpetenii scitice. Sau mai precis a calului pe care îl folosea în luptă. Dacă aplica cu simbolistică aparte era folosită pentru a decora scutul, cele două ”obrăzare„ sau colţi ciudaţi care completau tezaurul ar fi fost de fapt transfomarea calului de luptă al căpetenii scitice într-un animal cu totul fantastic. 

”Aceste piese sunt relativ unicat, lipsite de analogii. În ce priveşte rostul lor, s-a propus că ar fi obrăzarele unui coif, plecând de la sistemul de prindere. Dar noi cunoaştem bine modul cum arătau aceste coifuri. O altă variantă, mai plauzibilă din punctul meu de vedere, este că aceste piese se foloseau ca nişte obrăzare pentru cai. Aşa cum sunt lucrate stilizat, acele prelungiri ale aplicilor par nişte colţi. Echipamentul era completat de aplica folioformă care se monta la urechea calului. Rezulta un animal cu aspect fantastic. Fiindcă în lumea scitică era tendinţa la căpetenii ca pe caii lor să îi transforme în fiinţe cu aspect fabulos. Ei aveau un imaginar foarte bogat şi credeau efectiv în aceste făpturi. Crea o impresie puternică în special inamicilor”, spune Alexandru Berzovan.  

Pradă de război?  

Cum au ajuns însă toate aceste obiecte ce ar fi aparţinut unei căpetenii scitice la Stânceşti?

„Este un mare mister pe care nu-l vom lămuri niciodată“, spune Alexandru Berzovan.

Pe de altă parte au fost elaborate o serie de ipoteze. Sciţii au avut contacte cu geţii. În primul rând de natură războinică. De altfel, uriaşele cetăţi de la Stânceşti au fost ridicate pentru ca localnicii geţi să se poată apăra contra invaziilor devastatoare ale acestor războinici călări.    

„Aici a fost o zonă de contact. Tot timpul această zonă de est de pe teritoriul actual al României s-a aflat în contact cu stepa eurosiatică, de unde veneau tot felul de populaţii războinice. Pentru a se apăra, geţii ridică aceste două cetăţi. În faţa unui val de pământ şi a unei palisade, avantajul călăreţilor războinici dispărea. Ele nu adăposteau doar o singură comunitate ci erau făcute pentru mai multe comunităţi din zonă. Când erau pericol se retrăgeau în cetate”, precizează specialistul tracolog.

În aceste condiţii, se bănuieşte că tezaurul de la Stânceşti este de fapt pradă de război. Geţii s-au înfruntat cu sciţii. Războinicii geţi au reuşit să biruiască sau să respingă invadatorii, ucigându-le căpetenia. Echipamentul acestuia ar fi fost luat ca pradă de război.  

 

În momentul de faţă este greu să se facă cercetări arheologice la Stânceşti, pentru a se descifra povestea completă a acestor uriaşe cetăţi. Şi asta din cauza faptului că, după 1990, pământul pe care se află situl a fost dat spre împroprietărirea ţăranilor din zonă. Vara, pe cetăţile geţilor de la Stânceşti creşte porumbul, în timp ce doar maximum 3-4 % din cetate a fost explorată. (Sursa: Adevărul)

loading...
TEZAURUL inestimabil al Botoșanilor: 5 km de documente unice păstrate în sistem de avarie


 

Alertă de TERORISM la Botoșani, în timpul unui meci de fotbal
Toate forțele de securitate au fost în alertă, după ce un apel la 112 anunța că pe Stadionul Municipal a fost amplasată o bombă.
Un preot și un mare sfătuitor a plecat la Domnul: Te vom purta în rugăciunile noastre - FOTOGALERIE
Un preot râvnitor, un mare sfătuitor, un ctitor și un bun prieten al creștinilor a fost condus, duminică, pe ultimul drum.
Iftime dă veștile despre Ongenda: Situația lui este acum OK, a avut o ofertă care a fost mai degrabă la mișto
Fotbalistul a fost convins să-și prelungească înțelegerea cu clubul din Botoșani, care i-a stabilit o clauză de reziliere importantă.
O nouă promoție de asistenți medicali la Botoșani - FOTOGALERIE
Cei mai mulți dintre absolvenți rămân să muncească în țară, în special în Botoșani.
Profesorul care s-a împrumutat la bancă pentru a-i duce pe copii în excursie impresionează din nou: Muncește în Spania pentru a putea continua activitățile cu copiii din Botoșani
Este profesor de religie într-un sat din nordul Botoșanilor și probabil că nici o programă școlară nu reușește să facă ceea ce Vasile Postolachi și-a propus și chiar reușește: să facă din copii oameni buni. Iar pentru asta nu se dă înapoi de la niciun sacrificiu.
Avea 18 ani și a murit în Italia după o suferință cumplită, familia are nevoie de AJUTOR pentru a o aduce acasă - FOTO
Durere fără margini pentru o femeie care și-a văzut fiica cum se stinge în cruntă suferință, fără ca medicii să o poată ajuta. Acum, singura dorință a familiei este să o poată înmormânta pe Florentina acasă, alături de tatăl ei adoptiv, care a fost răpus de cancer.
Botoșănean DISPĂRUT în Germania, rudele cer ajutor: Cei care l-au văzut, rog să mă contacteze
Un botoșănean plecat la muncă în Germania este căutat de cei de acasă, rudele fiind îngrijorate că ceva rău s-ar fi putut întâmpla.
Comunicat PSD: Sunt singurul candidat care își asumă guvernarea țării, care are curajul și voința de a mișca lucrurile pentru români
Congresul Partidului Social Democrat s-a desfășurat sâmbătă, 24 august 2019, la Palatul Parlamentului, în prezența a peste 1.100 de membri de partid.
Petrescu, supărat și după 4 - 1 cu FC Botoșani: Trebuia să dăm 8 goluri
Dan Petrescu a avut, însă, și cuvinte de laudă pentru echipa botoșăneană.
REVOLTA unei botoșănence când s-a uitat în oglindă: Din sufletul meu te rog să te lași de această meserie!
Tinerele vor să fie în pas cu moda, însă de multe ori a apela la un specialist poate deveni o adevărată loterie.
Fostul căpitan al FC-ului după ce a bătut Botoșaniul: O senzație unică
200.000 de euro a plătit CFR pentru fotbalist, care a evoluat trei sezoane la FC Botoșani.
FC Botoșani, bătută rău de CFR Cluj după un meci fără istoric – VIDEO
Roș-alb-albaștri au suferit sâmbătă seară prima înfrângere din sezonul 2019-2020. CFR Cluj a învins cu 4 – 1 pe FC Botoșani într-un meci disputat în cadrul etapei a VII -a din Liga 1.
Liderul USR, mesaj de la Botoșani pentru Dăncilă: Folosiţi elicopterul că autostrada spre Moldova tot nu e
Dan Barna, candidatul Aliantei 2020 USR-PLUS la alegerile prezidentiale, i-a răspuns Vioricăi Dăncilă după ce liderul PSD l-a acuzat că nu merge în rândul oamenilor.
S-au găsit vinovații pentru distrugerea unei bucăți de drum abia modernizat, se face apel la înțelegerea șoferilor – FOTOGALERIE
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, căreia i se subordonează Secția Drumuri Naționale (SDN) Botoșani, a reacționat după ce Botoșăneanul a publicat joi imagini de pe DN 24C.
FAZA ZILEI: Pedeapsă cruntă la o nuntă din Botoșani după ce câteva tinere au furat mireasa – GALERIE FOTO
Câteva tinere de prin Vorona și împrejurimi se vor gândi cu siguranță mult mai bine de acum înainte dacă să fure mireasa pe la nunțile la care merg. Și aceasta după pățania pe care au trăit-o în urmă cu exact o săptămână.
Antrenorul clujenilor e praf înaintea meciului cu FC Botoșani: Ar mai lipsi să-mi pun patul aici
FC Botoșani o întâlnește sâmbătă, de la ora 21:00, pe CFR Cluj într-un meci din cadrul etapei a VII –a din Liga 1. Partida are loc la patru zile după cea jucată de ardeleni în play-off – ul Champions League, iar antrenorul acestora a decis să odihnească mai mulți fotbaliști.
Sucevenii au decis să filmeze non-stop ieșirea spre Botoșani, camere video optimizate pentru plăcuțele de înmatriculare
Numărul camerelor video de supraveghere video care vor filma zi şi noapte ce se întâmplă pe străzile municipiului Suceava, dar şi în alte zone de interes public, va fi suplimentat în perioada următoare, pentru creşterea siguranţei cetăţenilor.
Aflat în concediu medical, președintele CJ primește cadou un director de cabinet
Consilierii județeni se vor întruni pe 29 august în ședință ordinară și vor dezbate, printre altele, un proiect de hotărâre privind organigrama și statul de funcții.
După aproape 20 de ani un celebru actor se întoarce la Dorohoi: În liceu am jucat volei în sala teatrului
Devenit cunoscut în toată țara după apariția în mai multe seriale și emisiuni la posturile centrale de televiziune, dorohoianul Octavian Strunilă va reveni în orașul natal.
Judecătoare de la Botoșani, poziție dură la adresa ministresei Justiției: ”Intervalul oral” și ”infrancțiunile” sunt noutățile revoluționare
Preşedintele Secţia a II-a Civilă, de Contecios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Botoșani a luat atitudine după ce ministrul Justiției, Ana Birchall (foto), a anunțat proiectul de ordonanță de urgență privind înăsprirea pedepselor pentru lipsirea de libertate.
Sondaj
Trebuie dărâmate garajele din Botoșani?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Cât am fost în liceu, am jucat volei în sala teatrului și am organizat baluri pentru boboci. În cazul meu... m-am ocupat mai mult de baluri decât de volei”, Octavian Strunilă, actor originar din Dorohoi ...
astratex.ro
Curs valutar
23 august 2019
EUR
Euro
4.7216 lei
USD
Dolarul SUA
4.2706 lei
CHF
Francul elveţian
4.3268 lei
GBP
Lira sterlină
5.2121 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0058 lei
XAU
Gramul de aur
205.4478 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2385 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4384 lei
AUD
Dolarul Australian
2.8854 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2064 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1833 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6333 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.