Astăzi este una dintre cele mai mari companii din Botoșani, însă în anii de după revoluție a fost închisă câteva săptămâni, iar apoi muncitorii au venit la lucru câteva luni cu toate că știau că nu vor fi plătiți. Au acceptat însă această variantă pentru a-și salva fabrica și implicit locurile de muncă.
Ceea ce este de-a dreptul de neimaginat în 2023, când privații se confruntă cu o criză uriașă de forță de muncă din cauza plecării la lucru în străinătate și a dorinței majorității persoanelor apte de muncă de a se angaja la stat, a fost însă posibil în primii ani de după revoluție, când fabricile și uzinele construite pe vremea comuniștilor se închideau una după alta.
Și Melana, înființată în 1978 și specializată în producția de fire acrilice, a trecut printr-o astfel de situație, fiind nevoită în anii '90 să își trimită oamenii în șomaj. Invitată la Botoșăneanul TV, directoarea fabricii, cu o vechime de circa trei decenii în unitate, a dat detalii.
”Închiderea s-a produs prin 1994, când a fost o cădere de piață, o lipsă de cash-flow la fabrică. Și îmi aduc aminte chiar cu emoție. Lucram atunci la Firmelbo și am avut o reacție deosebită, care nu știu astăzi dacă s-ar mai întâmpla, fiindcă s-au schimbat conceptele. La chemarea conducerii de atunci, respectiv a dlui Mirăuță, am plecat acasă vreo trei săptămâni, parcă era perioada Crăciunului, ne-am reîntors la muncă și până în aprilie am muncit pro bono. Toți, toți, toți, de la vlădică la opincă, toată lumea a muncit pro bono pentru ca fabrica aceasta să funcționeze în continuare. Și a funcționat și funcționează, se vede și în ziua de astăzi. Pare o poveste de Ion Creangă, dar așa a fost”,
Agnes Holca, director general SC Rolana Tex SRL.
Melana a devenit Firmelbo, doar că aici, spre deosebire de majoritatea celorlalte unități înființate de regimul totalitar, privatizarea a fost una de succes. Aceasta întrucât și angajații de la acea dată au înțeles că, dacă vor să mai aibă serviciu, trebuie să se sacrifice câteva luni.
Și pentru că, potrivit actualului manager al companiei, fabrica a avut atunci în frunte un om providențial în persoana lui Eugen Mirăuță, care a acționat cu bună credință și a luat cele mai bune măsuri pentru ca business-ul să supraviețuiască.
”Am fost norocoși, cineva acolo sus ne-a iubit și ne iubește și povestea aceasta de succes pleacă de la stabilitatea și seriozitatea deciziilor luate de-a lungul timpului și aici trebuie să menționez un nume, pentru mine foarte important, care se numește Mirăuță Eugen, fostul director general al Firmelbo și Rolana Tex ulterior, care la timpul respectiv a luat decizia dură, dar potrivită de a privatiza Firmelbo. Și spun că cineva acolo sus ne iubește pentru că privatizarea nu s-a făcut prin MEBO sau, Doamne ferește, cu un acționar neserios. A venit grupul Rifil, reprezentat de două familii cu tradiție în industria textilă care chiar au dorit să continue și să dezvolte această activitate bine cunoscută lor atât din punct de vedere tehnologic, cât și comercial”,
Agnes Holca, director general SC Rolana Tex SRL
În 1999, grupul ”Rifil” a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni de la ”Firmelbo”. Rifil Săvinești a fost înființată în 1973 și a fost la acea oră primul joint venture public – privat nu doar din România, ci din întreg blocul comunist.
Constituirea societății mixte italo-română a fost aprobată prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.
Poate că și acest lucru a contat în continuarea cu succes a activității și în economia de piață, grupul ”Rifil” ajungând la mai bine de trei decenii după revoluție să aibă șapte fabrici în România axate pe producția de fire acrilice și amestec de lână.
În 2006, grupul ”Rifil” a vândut acțiunile către Filivivi Italia, care a trecut fabrica de la Botoșani pe societatea nou înființată Rolana Tex, pentru ca în 2014 Rifil să preia din nou Rolana Tex, întreprindere care produce fire de amestec de lână pentru cele mai importante grupuri de modă italiene.
Înainte de revoluție fabrica avea peste 1.000 de angajați și potrivit managerului Agnes Holca, retehnologizarea s-a făcut treptat, reducerea personalului efectuându-se în același mod.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte companii din industria textilă, Agnes Holca susține că nu are probleme cu forța de muncă.
VEZI VIDEO DE LA 43:03
Dezvoltare accelerată a rețelei de drumuri din Botoșani în mandatul Doinei Federovici
Redacția Botoșăneanul
Nov 22, 2024
Medicul botoșănean de la spitalul din Rădăuți, replică după doi ani și jumătate
Redacția Botoșăneanul
Nov 22, 2024
„Nordis” de Botoșani, un tânăr reținut pentru închirieri fictive de locuințe
Redacția Botoșăneanul
Nov 22, 2024
Gigi Becali, prima REACȚIE după ce FCSB a pierdut la Botoșani: De ce să fiu supărat?
Redacția Botoșăneanul
Nov 22, 2024