O echipă de arheologi din Botoșani, în colaborare cu arheologi din Suceava și Iași, au făcut o descoperire unicat în România.
Aceștia au găsit pe malul Prutului o așezare a amisterioasei culturi Cucuteni, o megastructură de peste 1.000 de metri pătraţi care a fost cel mai probabil un uriaş templu de acum 7.000 de ani.
”Această mega-structură, este unicat deocamdată în preistoria românească”, spune convins arheologul Aurel Melniciuc, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani.
Uriaşa aşezare cucuteniană, în interiorul căreia a fost scoasă la lumină mega-structura, se află pe malul Prutului în apropiere de localitatea Ripiceni. Specialiştii spun că nu s-a mai descoperit o structură de dimensiuni atât de mari, veche de acum 7000 de ani, în arealul culturii Cucuteni din România, spun jurnaliștii de la Știrea Zilei.
Deocamdată cercetările continuă, inclusiv cu determinări magnetometrice, care au reliefat dimensiunile gigantice ale structurii. Ca săpătură, doar 100 de metri pătraţi au putut fi cercetaţi la şpaclu şi periuţă.
Au fost enunţate câteva ipoteze. În primul rând ar putea fi vorba de un templu uriaş, de acum 7000 de ani, un loc de veneraţie şi pelerinaj poate pentru mai multe comunităţi din această zonă.
Arheologii cred însă că ar putea fi şi locuinţa sau centrul de putere al unei căpetenii de trib cucuteniene, ce domina politic ambele maluri ale Prutului.
”Gândiţi-vă că este o locuinţă de 1000 de metri pătraţi. Deocamdată s-ar părea unicat pentru Cucuteniul din România. Poate fi un templu, poate fi locuinţa şefului de comunitate, de trib”, spune arheologul Aurel Melniciuc.
Uriaşul templu sau locuinţă de şef de trib a fost cercetată şi de reputatul arheolog Dumitru Boghian, conferenţiar universitar doctor la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava.
Acesta spune că această structură este de-a dreptul uriaşă. Conform specialistului din Suceava, mega-structura era dotată inclusiv cu palisadă şi val de pământ, structuri de apărare.
”Spaţiul interior are aproximativ 1000 de metri pătraţi, împreună cu incinta, împreună să spunem cu construcţia, şanţul cu palisadă lutuită, în jur de 1500 de metri pătraţi. Este foarte mare. În alte sit-uri, o asemenea megastructură ar reprezenta întregul sit”, spune Dumitru Boghian.
Uriaşa locuinţă era ridicată pe o structură de lemn şi era construită dintr-un soi de chirpici. Despre posibilitatea ca acestă structură să fi fost un centrul politic al unei căpetenii care domina regiunea, specialistul arată că ipoteza unor structuri paleopolitice poate fi luată în considerare, dar deocamdată imposibil de dovedit arheologic.
Vezi și: Cimitir medieval descoperit în curtea unei biserici din Botoșani
