Alarma s-a dat la scurt timp și atunci la Huțani a ajuns aproape toată suflarea milițienească, procurori, dar și membri cu funcții ai Partidului Comunist Român (PCR). Accidentul și urmările sale nu au fost tratate superficial și s-au făcut cercetări riguroase pentru a se cunoaște ce s-a întâmplat cu exactitate.
Puține au fost persoanele care au avut acces la dosar. Multe au fost cele care ulterior au șters aproape orice urmă a nenorocirii care a avut loc în zona celor „7 poduri” de la Huțani. Nimeni nu a ieșit public vreodată cu vreo declarație, concluzie, amănunt sau mesaj pentru familiile îndoliate. S-a păstrat tăcerea în cei 41 de ani care s-au scurs de atunci.
În prezent, accidentul mai poate fi reflectat în versiuni ale oamenilor care l-au trăit din tot felul de posturi: supraviețuitori, martori, salvatori sau foști anchetatori. Fiecare cu propria versiune din ceea ce a văzut și s-a văzut.
Niciun document. Toate dosarele au dispărut fiind date spre distrugere.
La Inspectoratul de Poliție Județean (fosta Miliție) am formulat în noiembrie 2021 o adresă pentru a avea acces la dosarul de la Huțani.
Ni s-a răspuns că dosarul nu mai există în arhive, fiind dat spre topire. Iar nomenclatorul care a asigurat cadrul legal pentru distrugerea documentelor a fost declasificat abia în 2013. La mulți, mulți ani după dispariția tuturor actelor.
„Urmare a cererii dv. adresată Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm următoarele:
La nivelul instituției noastre nu se mai regăsesc documentele solicitate de dv., termenul de păstrare, conform Nomenclatorului S/236160 din 2 martie 1984 (declasificat printr-o notă raport a IGPR din 2013) fiind de 10 ani, în cazul documentelor referitoare la activitatea de cercetare a accidentelor grave de circulație, respectiv 3 ani, pentru registrul privind accidentele rutiere”,
Delia Nenișcu, purtătorul de cuvânt al IPJ Botoșani
La Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani dosarul a fost distrus la o distanță de 18 ani de la producerea tragediei rutiere.
„Prin Rezoluția nr. 91/P/1980 din 20 octombrie 1980 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, în temeiul art. 10, lit. g, Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 alin. ultim Cod Penal și art. 21 din Legea nr. 5/1965, fapte constând în aceea că, la data de 29 iunie 1980 în jurul orei 11:30 pe raza județului Botoșani, la locul numit 7 poduri, s-a produs un accident de circulație care s-a soldat cu moartea a 46 de călători inlclusiv a șoferului.
Menționăm că nu vă putem elibera copii după documentele existente la dosar, deoarece la data de 24 septembrie 1998 acesta a fost predat la topit, fiind expirat termenul de păstrare.
Anexăm, alăturat, în xerocopii, următoarele documente:
.jpg)
Singurele „urme” ale accidentului rutier colectiv de la Huțani care au rămas consemnate negru pe alb sunt un Registru Penal din anul în care a avut loc evenimentul și un proces-verbal prin care s-a luat decizia de topire a dosarului.
În iunie 1980 dosarul a fost preluat de procurorul Mihai Gafițiuc și îl viza pe Ioan Aparaschivei, de 37 de ani, șoferul autobuzului. Soluția a fost de netrimitere în judecată, având în vedere că șoferul a murit în accident.
Pe 24 septembrie 1998 se încheie procesul-verbal cu numărul 13 prin care:
„Comisia de selecționare compusă din B. Carmen președinte, I. Maria – grefier raportor și P. Daniela – membru, numită prin Oridinul nr. 2220 din 21 septembrie 1998, selecționând în ședințele din 21, 22, 23 septembrie 1998 documentele din anii 1980 – 1995.
Avizează că plângerile, cererile, reclamațiile, propunerile, cererile de revizuire și plângerile la Decr. 313/1980, dosarele soluționate prin clasare, ordonanțele de încetare a procesului penal, supliment de dosare în care s-au dat concluzii de învinuire, dosarele soluționate prin scoatere de sub urmărirea penală, rechizitoriu sau declinare, precum și dosarele administrative și de la serviciul contabilitate din inventarele anexă să fie înlăturate, ca nefolositoare, expirându-le termenele de păstrare prevăzute în indicativul din nomenclatorul acestei unități”.
Singurele imagini care au fost „salvate” în urma accidentului rutier de la Huțani se află în arhiva Televiziunii Române, în urma unui reportaj efectuat la 16 ani de la producerea lui.
Din imagini se pot observa podul și balta de dedesubt în care a căzut autobuzul cu roțile în sus. Oamenii care s-au adunat pentru a da ajutor victimelor, unii cu crengi în mâini pentru ca supraviețuitorii să se poată agăța pentru a fi trași la mal. Macaralele care au fost solicitate pentru scoaterea autobuzului, dar și decedații întinși pe mal.
*primele imagini imediat după producerea accidentului din 29 iunie 1980
*oameni cu crengi încercând să salveze oameni
*autobuzul tras din apă de macarale și oameni
*imaginea autobuzului 31-SV-2049 după scoaterea din mlaștina de la locul accidentului
*autobuzul morții
*victime înșirate pe mal
*dosarul de la Huțani care a fost distrus
*imagine de ansamblu de la accident
*piatră comemorativă (dispărută între timp), cu numele victimelor. Mai puțin al șoferului.
În reportajul TVR Iași din 1996 a oferit un scurt interviu și Dinu Bărbăcaru, fost ofițer în cadrul Ministerului de Interne: „Despre accident, în mediul general, ca să fie popularizat în țară, nu s-a vorbit. S-a făcut prelucrarea acestui accident în unitățile deținătoare de autovehicule ca să prevenim un eventual alt accident. Dar, în presă nu a fost publicat și nici la televiziune nu a fost dat”.
Instituțiile care au avut dosarul s-au conformat riguros cerințelor legislative. Nu a existat niciun șef vizionar care să anticipeze poate o intenție de documentare a unei lucrări științifice sau poate o producție cinematografică despre cea mai mare tragedie rutieră a României care rămâne totuși în istoria noastră.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
