Comisia de Dialog Social de miercuri, 22 noiembrie 2023 a fost transformată într-un teatru de răbufniri între categoriile profesionale care amenință cu întreruperea totală a activității, cele mai multe de săptămâna viitoare.
România a intrat într-o perioadă în care instituțiile publice organizează proteste spontane în cascadă. De la zi la zi, unitățile de stat care întrerup activitatea sunt tot mai multe iar această cutie a Pandorei a fost deschisă de angajații caselor de asigurări de sănătate care au obținut ce au cerut două două săptămâni de activitate redusă aproape total.
CAS-urile au devenit etalon pentru celelalte instituții din subordinea Ministerului Sănătății dar și pentru cele din cupola Ministerului Muncii care vor să se aplice principiul „cere și ți se va da” și în propriile cazuri.
Prefectul Sorin Cornilă a făcut un tur al instituțiilor unde sunt proteste la finele săptămânii trecute și a decis să adune în același loc toți nemulțumiții pentru ca ofurile să fie exprimate și ulterior colectate spre a fi transmise la București.
„Prin prisma atribuțiilor pe care eu le am în calitate de prefect al județului Botoșani vă asigur de sprijin pentru a transmite mai departe mesajul și solicitările dv. Aș avea rugămintea, așa cum mi-ați comunicat, am văzut în mare parte solicitările și revendicările dv. într-un document, să ne prezentați tot, așa cum mi-ați transmis și mie la vizitele la acele proteste spontane”,
Sorin Cornilă, prefectul județului Botoșani
Rând pe rând, câte un reprezentant al fiecărei instituții a luat cuvântul și a încercat să exprime în cuvinte volumul de muncă raportat la nivelul de salarizare, cuvântul cel des folosit pentru descrierea salariilor fiind „mizerabil”.
În unitățile de stat, spun funcționarii, s-a ajuns să se lucreze mult, pe bani puțini. Iar epuizarea este o stare generală.
Au existat și exprimări ale unor frustrări profesionale între categorii, pe marginea nivelului salarial, al vârstei la care se iese la pensie sau a dotărilor (in)existente din instituții.
Cristian Calimandruc, sindicalist la „Ambulanță” a amintit despre vârsta înaintată a colegilor care merg în misiuni: „La condiții speciale de muncă nu o să am pensie specială. Înseamnă doar ieșire la pensie la 57 de ani sau reducerea vârstei, nu pot să spun cum e la Armată. Am 31 de ani de când lucrez la Ambulanță și nu știu în care măsură poți să mai dai randament, să urci cu harnașamentele alea în spate până la etajul IV să aduc un pensionar de 49 de ani. Deci eu, trebuie să mă duc după un pensionar de 49 de ani, din altă structură”.
„Vreau să spun că sunt solidar cu ceilalți colegi de-ai mei, indiferent de sectorul de activitate pe care-l reprezintă (...) Vreau să-i dau un răspuns dlui Calimandruc de la Ambulanță, precizez că am lucrat în MAI, în Poliția Română colaborând foarte bine cu colegii dlui de la Ambulanță, în diferite situații critice. Referitor la transportul pensionarului de 49 de ani, sper că nu face referire la colegii mei. Precizez că nu m-am pensionat la 49 de ani”, a fost reacția lui Virgil Bordei, liderul Sindicatului Meridian din cadrul Poliției.
A mai completat arătând că nu toți angajații din Poliție sau Armată se pensioneaz la această vârstă. Și criticilor le-a transmis că se roagă pentru a nu avea vreodată nevoie de ajutorul acestor structuri care asigură ordinea și liniștea publică și intervin în situații de urgență.
Un alt vorbitor a fost Cătălin Dupir, reprezentant al salariaților din Casa Județeană de Pensii care a expus detaliat toate inechitățile din sistemul din care face parte de aproape trei decenii. „Nu am ieșit niciodată în stradă”, a spus mai departe Cătălin Dupir care a vrut să arate că prezentul pe care-l trăiește în sistem a ajuns la o limită imposibilă de lucru în condiții decente și normale, comparativ cu așteptările care sunt de la această instituție decisivă în viața comunității. De la salarii insuficiente și o schemă de personal subdimensionată, la sisteme informatice care îngreunează activitatea prin introducerea de date care forțează termenele limită: „Știm cu toții că un IT-ist nu stă la un salariu de 4.000 de lei. Este învățat undeva la 4 – 5.000 de euro. Aceste programe informatice sunt de foarte multe ori depășite, ele trebuie actualizate în raport cu modificările legislative și de deciziile pronunțate de instanțele superioare de judecată”.
Șefa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) a ținut să se intervină pentru a-l „completa” pe Cătălin Dupir:
„Casa Națională de Pensii, că am o neclaritate în ceea ce privește neactualizarea programelor informatice, la Casa de Pensii. Casa Națională de Pensii este singura instituție care, prin legea bugetului are alocat, în funcție de buget, un anumit procent pentru cheltuieli de funcționare. Deci, dacă noi toate celelalte instituții subordonate sau în coordonarea Ministerului Muncii funcționăm pe partea de cheltuieli pe ce se alocă ca și limite bugetare, CNP are un buget clar, stabilit, prin legea bugetului de stat”, a fost reacția Ancăi Apăvăloaie.
Șefa AJOFM s-a întrebat retoric unde sunt banii pentru funcționare, Cătălin Dupir i-a răspuns că își pune aceleași întrebări.
„Niciodată nu am arăt cu degetul în grădina vecinului, cum au făcut ei. Poate fi un exemplu pozitiv sau negativ, e treaba lor”, a fost și reacția lui Vasile Chiru, sindicalist care reprezintă salariații de la Casa de Asigurări de Sănătate, cei care au declanșat practic valul de proteste din celelalte instituții.
Corectarea salarială doar într-o singură unitate de stat este principala nemulțumire imputată Guvernului și Parlamentului de către funcționarii din instituții, cu roluri bine definite în sistem. „Toți avem importanța cuvenită în sistemul public” a fost reacția prefectului Sorin Cornilă.
Urmată de un apel: „Haideți să nu intrăm în polemici unii cu alții”.
Ori tocmai aceste inechități salariale necorectate de o guvernare care-și are propriul rol bine definit pentru liniștea din teritoriu, produc disensiunile dintre categoriile profesionale din aparatul de stat care deși au o lege „unitară” de salarizare, sunt remunerați discriminatoriu, de la un serviciu la altul sau de la o instituție la alta.
În orice caz, principala concluzie care s-a desprins din această comisie de dialog social care a măsurat gradul de nemulțumire ar fi faptul că după data de 27 noiembrie 2023 este posibil ca mai multe instituții să intre în grevă generală. Un fel de colaps administrativ prin care este posibil să nu se mai plătească pensii, alocații, ajutoare sociale sau de înmormântare, indemnizații de șomaj și alte drepturi financiare.
Un protest care se va solidariza tot mai mult în aparatul de stat și care va pune România pe pauză. Pe un termen nedefinit. Sau lăsat la latitudinea politicienilor care se pregătesc de alegeri.
