Top News
Galeria Nordului: Eveniment unic în spațiul botoșănean, oamenii veniți din toată țara pentru bucuria Întâlnirii GALERIE FOTO

A fost din nou muzică, a fost din nou lume multă în Nord. Festivalul inițiat la Darabani de Ștefan și Alexandru Teișanu a devenit un fenomen cultural ce nu mai poate fi ignorat, chiar dacă autoritățile întorc de o vreme privirea în altă parte atunci când le ajunge înainte o propunere de finanțare. Și nu e de mirare. Festivalul Nordului nu este o promenadă politică, nici desfășurare de artiști mediocri pe tăpșan.

Festivalul Nordului este singura manifestare din județ care împletește asumat și responsabil muzica bună cu teatrul, turismul, literatura. Plus alte numeroase manifestări dedicate tinerilor și adolescenților, manifestări cu specific educativ la cel mai înalt nivel, cu traineri veniți din centre universitare sau din ong-uri cu istoric remarcabil, organizate în ateliere care se desfășoară la Darabani pe parcursul zilelor festivalului.

 

 

Întâlnirile Nordului 2021

 

De câțiva ani, cel mai așteptat eveniment îl reprezintă Întâlnirile Nordului. E de ajuns să amintim oamenii care de-a lungul vremii au conferențiat ca invitați: Mona Prisăcariu, Doina Melinte, Iulian Rotariu, Theodor Șoptelea, Dorin Dobrincu, Elisabeta Lipă, Camelia Cazacu, Leonard Azamfirei, Dan Lungu, Luca Ciubotaru, Radu Bichir, Adrian Cioflâncă, Otilia Bălinișteanu, Cristian Smochină, Diana Mărgărit.

 

Întâlnirile Nordului din acest an i-au avut ca invitați, în ziua de 20 august, pe scriitoarea Svetlana Cârstean, actrița Diana Buluga, scriitorul Lucian Teodorovici și muzicianul Doru Trăscău, ca de fiecare dată, cel care a provocat și susținut dialogul fiind Ștefan Teișanu.

 

 

Tema Întâlnirilor Nordului din această ediție a vizat soarta comunităților mici: In(de)finit.

 

O temă a redefinirii continue, acest proces extenuant prin care trecem cu toții și care amenință să ne lase fără identitate, după cum au exprimat organizatorii.

 

S-a adus în discuție exodul tinerilor din comunitățile mici, privite deseori drept lipsite de șansă. Cum ar putea deveni comunitățile mici atrăgătoare, ce mai înseamnă localismul astăzi, cum se decantează identitatea, ca indivizi și comunități, într-o lume tot mai lipsită de granițe și de constrângeri.

 

”Noi în 2014, când am înființat Asociația Nord și acest festival, asta ne-am propus să facem: să studiem, să explorăm felul în care comunitățile mici se pot updata, se pot actualiza, își pot regândi soarta și identitatea în relație cu oamenii lor, cu locuitorii lor, dintre care mulți aleg să nu mai rămână în localitate. Și atunci această nouă lume care se așază probabil funcționează după alte coordonate pe care  personal cred că nu reușim să le înțelegem suficient de bine”,

Ștefan Teișanu, moderator, președintele Asociației Nord

 

 

 

Invitații au fost provocați de către moderator să dezvolte tema propusă și să provoace la rândul lor publicul prezent în curtea Conacului Balș din Darabani.

 

”Comunitățile mici sunt într-o mare și permanentă transformare. Cei mai mulți dintre tineri își doresc să plece cât mai repede și cât mai departe. Pe lângă faptul că acesta este un trend obișnuit pentru România, în ultimii doi ani cred că peste acest curent se mai suprapune o situație care ne schimbă foarte mult destinul, povestea aceasta cu molima, cu pandemia. Practic, încercăm să ne răspundem la întrebarea: ce se întâmplă cu identitatea noastră, cu identitatea comunităților noastre, care comunități trec prin asemenea transformări, atât de galopante și atât de mari. Personal mă preocupă foarte mult să înțeleg dacă e important să facem ceva cu identitatea noastră sau e mai bine să o lăsăm să curgă așa cum e, adică să ne acceptăm pe noi înșine ca fiind infinit indefinit”,

Ștefan Teișanu, moderator, președintele Asociației Nord

 

 

Actrița Diana Buluga a dezvăluit momente din propria biografie, de adolescentă nevoită să părăsească un mic oraș în care nu se întâmpla nimic, pentru a-și descoperi propria identitate, pentru a se dezvolta conform cu abilitățile și talentele dobândite mai degrabă datorită propriilor simțuri și principii decât celor care ar fi trebuit să îi ofere îndrumare, optimism, poate și speranță.
 

 

 

Scriitorul Lucian Teodorovici întărește ideea că, pentru ca omul să își găsească devenirea proprie, nu trebuie să existe niciun soi de opreliște.
 

 

”Dar asta nu înseamnă că, trecând de la ”nu trebuie”, să-i oprim la a face ceva pentru a rămâne aici, nu trebuie să ignorăm faptul că nevoia unei comunități este de a deveni ea însăși prin oamenii ei. O comunitate nu poate funcționa doar ca o definiție largă a unei comunități fără a ne gândi clar la ceea ce o creează, până la urmă, iar ceea ce o creează este valoarea omului care poate aduce ceva în plus acelei comunități. Efortul nostru trebuie să fie totuși acesta, de a oferi posibilitatea oricărui membru al comunității de a vedea perspectiva devenirii în cadrul comunității. Pentru că până la urmă fiecare comunitate este ca un soi de – voi exagera un pic – întreprindere”,

Lucian Teodorovici, scriitor, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iași

 

Despre complexul omului într-o comunitate mică, artistul Doru Trascău spune că este un fapt care de multe ori se traduce prin lipsa de șansă, de perspectivă.
 

 

”Am de multe ori de a face cu complexul omului dintr-o comunitate mică, chiar și când nu ar trebui să fie cazul de așa ceva. (…) Am văzut o casă dărăpănată și mi-am pus întrebarea: oare câți chitariști s-au ratat în locul acela? Sau câți poeți nedescoperiți s-or fi născut pe meleagurile acelea sau alte asemenea locuri? Cred că s-a întâmplat de multe ori să fie oameni care ar fi putut să facă lucrurile altfel, dar nu au avut șansa. Și șansa ar fi putut fi dată în primul rând de comunitate și de felul în care lucrurile s-ar fi aranjat în jurul lui”,

Doru Trascău, muzician, trupa The Mono Jacks

 

Mai acidă în cuvinte, scriitoarea Svetlana Cârstean a adus în atenție atitudinea autorităților și condiția artistului în raport cu statul.
 

 

 

”Autoritățile au anumite lucruri de bifat, le-au bifat, le-au făcut cum le-au făcut… Mai trece vremea, mai vine o pandemie… Și niciodată nu se ajunge la o logică frumoasă, armonioasă, care să se deruleze în ani… Iar în afară de asta sunt câțiva oameni care se luptă se facă ceva. Acești oameni la un moment dat obosesc, îmbătrânesc, fac birocrație în loc să facă ceea ce este în definiția lor. Toți artiștii fac în momentul acesta în România birocrație, completează acte, aplică pentru finanțări. Noi ne bazăm pe artiști, dar s-ar putea ca în 10 ani artiștii aceștia să fie îngrozitor de obosiți…”,

Svetlana Cârstean, scriitoare

 

Dezbaterile din curtea Conacului Balș nu au oferit soluții, dar au identificat situații și oportunități care, luate în seamă, pot deveni șanse către viitor. Un viitor de care depind, până la urmă, și comunitățile mici. 

 

Svetlana Cârstean, născută în Botoșani, a debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie. Volumul de debut individual, Floarea de menghină (2008), a fost recompensat cu Premiul pentru Debut în Poezie al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru Debut al revistei România literară, Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu și Premiul Radio România Cultural pentru Poezie. Floarea de menghină a fost publicată în Suedia la editura Rámus, în 2013, în traducerea poetei suedeze Athena Farrokhzad. În 2015 a lansat volumul Gravitație, la Editura Trei. Volumul a fost tradus și publicat în Norvegia de către editura Audiatur, în 2017. În aprilie 2016, împreună cu Athena Farrokhzad, a lansat în Suedia volumul comun Trado, publicat la Editura Albert Bonnier, în colaborare cu editura Rámus. În ianuarie 2021, Svetlana Cârstean a publicat la Editura Nemira un nou volum de poezie, Sînt alta. Textele sale au fost traduse în diverse limbi: engleză, franceză, germană, italiană, suedeză, norvegiană, daneză, cehă, catalană, slovenă, spaniolă, poloneză, ebraică. Este inițiatoarea, alături de scriitoarea Ana Maria Sandu, a proiectului de ateliere de citit, scris și dezvoltare a gândirii critice în riândul copiilor și al tinerilor, Incubatorul de lectură. Incubatorul de lectură implică deja o experiență de aproape cinci ani și lucrul cu peste 1500 de copii, implicit crearea unei noi metode de a lucra cu tinerii și copiii pornind de la textul literar.

 

Diana Buluga s-a născut în ianuarie 1988, la Huși. A absolvit Facultatea de Teatru și Film Cluj-Napoca – secția Arta Actorului (2010). Din septembrie 2013, este actriță a Teatrului Național Cluj-Napoca. Este coordonatoarea proiectului Terapie prin artă by Create.Act.Enjoy, inițiativă unică la nivel național, desfășurată în spitalele din țară, și a proiectului educațional Luna creativă, dedicat promovării educației non-formale în rândul adolescenților.

 

Lucian Dan Teodorovici este scriitor, regizor de teatru și scenarist. A absolvit Facultatea de Teatru (Regie - Artele spectacolului), din cadrul Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” din Iași, și Masterul „Teorii și practici în artele vizuale” la Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul aceleiași universităţi. Din 2017 este director al Muzeului Naţional al Literaturii Române Iași și al Festivalului Internaţional de Literatură și Traducere Iași (FILIT). A fost redactor-șef al Editurii Polirom, a montat spectacole de teatru, a semnat scenarii ale unor filme de lungmetraj, scurtmetraj și de show TV. A debutat editorial în 1999, cu romanul ”Cu puţin timp înaintea coborîrii extratereștrilor printre noi”, Editura OuTopos, Iași (reeditat la Editura Polirom în 2005). La Polirom a mai publicat: Circul nostru vă prezintă: (roman, 2002, 2007); Atunci i-am ars două palme (povestiri, 2004); Celelalte povești de dragoste (roman, 2009, 2014); Matei Brunul (roman, 2011, 2014); Unu + unu (+ unu…) (dramaturgie, 2014); Cel care cheamă cîinii (roman, 2017); Silvestru și Marele Dictator (carte pentru copii, 2020).

 

În anii 2000, trupa fondată de Doru Trascău - AB4 - câștiga premiul Best Romanian Act la MTV Europe Music Awards, performanță încă neegalată de o trupă rock din România. Mai târziu a înființat „The Mono Jacks”, iar în viața de zi cu zi este grafician la „Electronic Arts”, unde se ocupă de interfața unuia dintre cele mai populare jocuri din lume, Fifa.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Inițiativa unui botoșănean care are efecte în întreaga țară: Primul pas l-am făcut noi - FOTO
Un blocaj creat în ultimii ani producea numeroase neajunsuri în rândul comunității.
Se caută director la cel mai mare spital din Botoșani pe un salariu de peste 16.000 de lei
Reprezentanții Spitalului Județean „Mavromati” organizează concurs pentru ocuparea postului de director medical. Examenul va avea loc în luna septembrie și va consta în mai multe probe.
PUZDERIE de locuri de muncă neocupate de luni întregi – MESERIILE de care „fug” botoșănenii
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) transmite în fiecare luni a săptămânii locurile vacante de la nivelul județului Botoșani.
Raed Arafat a găsit la Botoșani autospeciale care merg cu 30 km la oră la intervenții – VIDEO
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat a efectuat o vizită inopinată la Botoșani.Deplasarea a fost anunțată cu doar câteva ore înainte în contextul în care, la alte vizite oficiale de la București, acestea sunt anunțate cu câteva zile înainte.
S-a picat pe rupte: Concursuri la „Mavromati” cu toți candidații RESPINȘI, asistenți medicali cu note de 1 și 2
Mai multe concursuri pentru ocuparea unor posturi au avut loc în ultimele zile la cea mai mare unitate medicală din județul Botoșani.
Bătaie sângeroasă în familie, de la o bucată de pământ! Tânărul luat cu elicopterul mușcat de câini, tatăl lui bătut cu telefonul în cap
Totul a pornit de la o turmă de vite care păștea pe un teren deținut de victime.
Elev prins de gât și izbit de gard, agresorul i-a luat telefonul / Taxă de protecție cerută lângă școli
Din nefericire cazurile de violență în care sunt implicați copiii când merg la școală continuă să crească.
Botoșaniul sub secetă severă: Producții mai puține în acest an, hectare întregi de culturi compromise
Agricultura județului Botoșani se confruntă în acest an cu o secetă pedologică pronunțată. Iar afectate sunt atât culturile înființate în toamna anului 2021 cât și cele din primăvara acestui an.
Avertisment de la un prim-procuror: Tot mai mulți șoferi drogați în trafic – Presupun că sunt și adolescenți care consumă prin parcVIDEO
Mirajul marilor orașe are și părțile lui negative, iar una dintre acestea este expunerea tinerilor la anturaje toxice în care se consumă alcool, dar și alte substanțe interzise.Botoșaniul, un oraș mic, a fost ferit de astfel de pericole în trecut. Însă lucrurile par să se înrăutățească și la noi.
Tezaur mutat într-un spațiu al bancherilor din centrul orașului, neștiut și abandonat mai bine de un deceniu – VIDEO & GALERIE FOTO
Imagini mai puțin obișnuite pot fi observate în aceste zile în centrul municipiului.Iar parcarea din Piața Revoluției a fost restricționată parțial.
Raed Arafat a venit neanunțat la Botoșani și a aflat de ce sunt pacienții nemulțumiți de personalul din UPU – VIDEO
Secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a efectuat o vizită inopinată în Botoșani, la structurile care-i sunt în subordine.A venit de la Suceava și a fost interesat de mai multe aspecte privitoare la modul în care se desfășoară activitatea pe situații de urgență de la Botoșani.
Zeci de pacienți internați la „Mavromati”: Vizitele au fost reduse, masca obligatorie în incinta spitalului  
La nivelul județului Botoșani numărul îmbolnăvirilor este în creștere, iar la cea mai mare unitate sanitară din județ s-au luat deja o serie de măsuri.
Se poate și fără mici, bere și mult fum! Mii de oameni la ”Street Food Festival”, pietonalul a arătat ca niciodată – GALERIE FOTO 
Cel puțin pentru un weekend, Botoșaniul a intrat în compania selectă a marilor orașe ale țării în care festivalurile înseamnă deja de ani buni cu totul altceva decât mici, coaste, concursuri penibile de băut bere, urină și mult, mult fum. 
Peste 100 de asistenți medicali au absolvit la Botoșani într-un decor încărcat de emoție: Să vă purtați frumos cu toți pacienții indiferent de profesia lor VIDEO & GALERIE FOTO
O nouă serie de absolvenți au încheiat un frumos capitol din viața lor, după cursurile de trei ani în cadrul Școalii Postliceale ”Prof.dr.doc. Enescu Longinus” din Botoșani. Un capitol care le dă aripi pentru viață, dar care implică și o mare responsabilitate în exercitarea profesiei.
GALERIE FOTO Lume, lume pe Unirii, a început Street Food Festival! Vunk deschide porțile primei ediții de la Botoșani – PROGRAMUL pe zile
După cum am anunțat deja în Botoșăneanul, astăzi este prima zi de festival culinar pe Pietonalul Unirii. Încă de vineri la amiază, botoșăneni de toate vârstele au venit pe Pietonalul Unirii pentru a mânca din delicioasele produse. 
Ministrul Rafila a inaugurat noul UPU cu alai social democrat într-o mare de personal medical și liberali (ne)poftiți – GALERIE FOTO & VIDEO
Termenul de finalizare al lucrărilor a fost stabilit prin contract ca fiind data de 31 august 2022.Lucrările la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) au fost finalizate deja și, cu o lună de zile înainte de termen, investiția a fost inaugurată.
Colac de salvare pentru oraș? S-a hotărât: toate instalațiile de căldură și apă calde NU pot fi vândute de executor 
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a adoptat luna aceasta o hotărâre, care deși nu face referire strict la Primăria Botoșani și fosta societatea de termoficare, aflată în faliment, privește în mod direct edilii și nu numai. 
Botoșaniul anului 2022: Tinere duse de părinți la Medicina Legală ca să vadă dacă mai sunt virgine
Anual la Botoșani sunt situații de acest gen când părinții doresc să afle dacă fiicele mai sunt virgine și în acest sens solicită eliberarea unui certificat.
Lina și Gherghina nu au fost singurele siameze separate de medicul cu rădăcini botoșănene: Aveam 48 de ani când am plecat - FOTO
S-au scurs aproape 40 de ani de la celebrul caz al siamezelor Lina și Gherghina, fetițele din Botoșani care au fost separate printr-o intervenție chirurgicală extrem de complicată.
Musulmanul care a auzit de Botoșani datorită Sfântului Ioan Iacob / Biserica din marginea orașului a ”îmbrăcat” o altă biserică - FOTOGALERIE
Când a fost gata biserica nouă, cea veche a fost dată jos, îngropată în fundația noului lăcaș de cult și apoi s-a turnat placa de beton. 
Respectele mele organizatorilor
6 septembrie 2021, 07:01
Bravo! Bravo! Bravo! Lor că razbat prin birocrație și mințile optuze ale celor ce conduc județula asta și vouă că ați relatat. Între acest eveniment cum bine l-ați descris în titlu și întelegerea cercopitecilor ce conduc județul sunt macar 100 de ani de întelegere a culturii, a bunului gust, a esenței sociale. Pur și simplu habar nu au ce li se întâmplă și ce se întâmplă în acest județ. Piare că este mai bine așa. Să nu le vină vreo idee să strice.
5 septembrie 2021, 20:42
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Din punctul de vedere al educației este total nerecomandabil, chiar interzis prin lege, și avem și mecanisme, să faci meditații cu propriii elevi de la clasă. Este pentru prima oară când avem și mecanisme prin care putem să ...
starshiners.ro%20
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8793 lei
USD
Dolarul SUA
4.8008 lei
CHF
Francul elveţian
5.0325 lei
GBP
Lira sterlină
5.7839 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5491 lei
XAU
Gramul de aur
272.7882 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2495 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2051 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3341 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7222 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1985 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6560 lei
Vremea
astăzi
Botosani
27.2 o C
Dorohoi
24.1 o C
Bucecea
26.9 o C
Darabani
23.5 o C
Saveni
24.3 o C
Ştefăneşti
27.4 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.