Guvernul a aprobat în ședința de miercuri proiectul de OUG care prevede modificarea statutului prefectului și subprefectului, astfel încât aceștia să nu mai fie înalt funcționari publici, ci să aibă funcție de demnitate publică. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public doar pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
Cu alte cuvinte, chiar și un condamnat penal poate deveni prefect dacă între timp s-a reabilitat.
Prin derogare de la prevederi, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca în termen de maximum doi ani de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență să absolve un astfel de program.
La încetarea termenului de 2 ani, persoana numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect care nu a absolvit programul de formare specializată este eliberată de drept din funcția de demnitate publică deținută.
Prin aplicarea noii reglementări ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică.
Neoficial, toate aceste modificări s-ar fi făcut întrucât partidele din coaliția guvernamentală, cu precădere USR-PLUS, alianță căreia îi revin 14 posturi de prefecți și 28 de subprefecți, nu ar fi avut pur și simplu atâția simpatizanți care să îndeplinească toate condițiile din Codul Administrativ de până la modificarea de astăzi.
Acesta ar fi fost și unul dintre motivele pentru care s-au blocat negocierile PNL – USR-PLUS – UDRM pentru desemnarea prefecților și subprefecților.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
