(P) Ulcerul gastric se dezvoltă atunci când acidul gastric distruge mucoasa protectoare a stomacului. Acidul produce răni deschise care pot sângera, provocând astfel dureri de stomac. Ulcerul stomacal este un tip de ulcer peptic. Este o afecțiune foarte frecventă care se poate trata. Despre acest tip de ulcer peptic vorbim în acest articol, îți spunem care sunt cauzele producerii lui, cum se manifestă, cum este diagnosticat și tratat și mai ales dacă poate fi prevenit.
Ulcerul de stomac, numit și ulcer gastric, este o rană deschisă care se dezvoltă în mucoasa stomacului. Poate apărea și la nivelul duodenului, prima parte a intestinului subțire. Ulcerul duodenal și ulcerul gastric sunt tipuri de ulcer peptic. Denumirea de ulcer peptic vine de la pepsină, unul dintre sucurile digestive care se găsesc în stomac și care uneori se scurge în duoden. Pepsina este un factor important care contribuie la dezvoltarea ulcerului peptic. Ulcerele gastrice apar atunci când mucoasa protectoare din stomac și duodenum se erodează, permițând acidului gastric și enzimelor digestive să atace pereții stomacului și duodenului. Acest lucru duce, în cele din urmă, la formarea de leziuni deschise, care sunt în permanență iritate de acid. Dacă nu sunt tratate, acestea pot provoca, în timp, complicații grave.
Cele două cauze cele mai frecvente ale ulcerului de stomac sunt:
• infecția cu H. pylori: este o infecție bacteriană comună, bacteria trăiește în principal în stomac, dar la multe persoane nu pare să cauzeze probleme, pentru să sistemul lor imunitar ține bacteriile sub control. La unele persoane însă, se produce o infecție, cauzată, cel mai probabil, de o creștere excesivă a H. pylori. Bacteria continuă să se înmulțească, atacând mucoasa stomacului și provocând inflamații cronice (ulcer peptic).
• utilizarea excesivă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene: sunt medicamente obișnuite pentru ameliorarea durerii, eliberate fără prescripție medicală. Acestea irită mucoasa stomacului la contact și reprimă unele dintre substanțele chimice care apără și repară mucoasa.
Sunt și cauze mai puțin frecvente ale ulcerului gastric, cum ar fi:
• sindromul Zollinger-Ellison: aceasta este o afecțiune rară care face ca stomacul să producă prea mult acid gastric.
• stres fiziologic sever: bolile severe, arsurile sau rănile pot produce ulcere de stres în stomac. Stresul fiziologic schimbă echilibrul pH-ului din corp, crescând acidul gastric. Ulcerele de stres se dezvoltă foarte rapid ca răspuns la stres, spre deosebire de ulcerele gastrice normale care se dezvoltă treptat.
Unele ulcere peptice nu provoacă simptome. Acestea se numesc ulcere silențioase". Cele mai frecvente simptome ale ulcerului gastric sunt:
• dureri de stomac usturătoare;
• stomac balonat;
• indigestie, în special de alimente grase;
• greață și vărsături.
Un ulcer lăsat netratat poate provoca complicații grave, inclusiv:
• sângerare internă: deși majoritatea persoanelor cu ulcer nu vor avea hemoragii, aceasta este cea mai frecventă complicație care poate apărea. Un ulcer cu sângerare lentă poate provoca anemie sau chiar pierderi severe de sânge.
• perforație: un ulcer care este erodat continuu de acid poate perfora, în cele din urmă, stomacul sau peretele intestinal, permițând bacteriilor din tractul digestiv să pătrundă în cavitatea abdominală, ceea ce poate duce la o infecție a cavității abdominale numită peritonită. De aici, infecția riscă să se răspândească în restul corpului (septicemie), punând viața în pericol. Perforația este considerată o urgență medicală.
• obstrucție: o leziune în canalul piloric (pasajul îngust care duce de la stomac în duoden) poate deveni o obstrucție care blochează fluxul de alimente în intestinul subțire. Acest lucru se poate întâmpla după ce ulcerul s-a vindecat. Ulcerele care au trecut printr-un proces de vindecare pot acumula țesut cicatricial care le mărește dimensiunea. Un ulcer care este suficient de mare pentru a obstrucționa intestinul subțire poate bloca procesul digestiv, cu numeroase efecte secundare.
• cancerul de stomac: unele ulcere gastrice pot deveni maligne în timp. Acest lucru este mai probabil atunci când ulcerul este cauzat de infecția cu H. pylori.
Ulcerele sângerânde nu provoacă întotdeauna durere. Uneori, primele semne ale unui ulcer sângerând sunt semne de anemie. Acestea includ:
• amețeală sau amețeală;
• slăbiciune;
• oboseală;
• dificultăți de respirație.
Este posibil să existe o sângerare mai puternică dacă observi:
• sânge în scaun;
• voma cu sânge.
Astfel de simptome necesită asistență medicală urgentă.
Pentru a stabili un diagnostic, medicul gastroenterolog va întreba pacientul despre simptomele și istoricul medical. Pentru a confirma diagnosticul, poate recomanda teste precum:
• endoscopie: permite medicului să vadă în interiorul tractului digestiv și, de asemenea, să preleveze o mostră de țesut pentru a o analiza în laborator. Testul se face prin trecerea unui tub subțire cu o cameră minusculă atașată până în stomac și duoden. Medicul poate folosi endoscopul pentru a lua o mostră de țesut pentru a testa semnele de afectare a mucoasei, anemie, infecție cu H. pylori sau malignitate.
• radiografie: pacientul va înghiți un lichid calcaros numit bariu, care va acoperi esofagul, stomacul și duodenul. Bariul ajută organele digestive să se vadă mai bine în imaginile alb-negru.
• tomografie computerizată (CT): medicul poate recomanda o scanare CT dacă are nevoie să vadă organele mai în detaliu. O scanare CT poate arăta complicații, cum ar fi o perforație în stomac sau în peretele intestinal. Pentru acest test, pacientul stă întins pe o masă în interiorul unui aparat de scanare. Este posibil să fie nevoie să se injecteze pacientului o injecție cu substanță de contrast, pentru ca organele să se vadă mai bine în imagini.
Este posibil ca medicul să dorească să testeze separat pacientul pentru infecția cu H. pylori. Testele pot include:
• test de sânge: reprezintă o modalitate rapidă și simplă de a testa dacă există o infecție anterioară cu H. pylori. Laboratorul caută dovezi de anticorpi împotriva bacteriei. Totuși, nu este la fel de precis pentru diagnosticarea unei infecții active.
• test de scaun;
• testul respirației: este un test precis pentru diagnosticarea unei infecții active cu H. pylori. Pentru acest test, pacientul bea o soluție aromatizată care conține un compus chimic organic numit uree. Dacă bacteriile H. pylori sunt prezente în tractul digestiv, acestea vor descompune ureea și o vor transforma în dioxid de carbon. Dioxidul de carbon va ieși în respirație. Pacientul respiră într-o pungă, jiar medicul poate măsura dioxidul de carbon.
Ulcerele se pot vindeca dacă li se acordă o pauză de la factorii care le-au creat. Medicii tratează ulcerele necomplicate cu o combinație de medicamente pentru a reduce acidul gastric, pentru a acoperi și proteja ulcerul în timpul vindecării și pentru a distruge orice infecție bacteriană care ar putea fi implicată. Medicamentele pot include:
• antibiotice: dacă H. pylori a fost găsit în tractul digestiv, medicul va prescrie o anumită combinație de antibiotice pentru a distruge bacteria, în funcție de istoricul medical al pacientului și de starea de sănătate a acestuia.
• inhibitori ai pompei de protoni: ajută la reducerea acidului din stomac și protejează mucoasa stomacului.
• blocanți ai receptorilor de histamină (blocante H2): reduc acidul gastric prin blocarea substanței chimice care îi spune organismului să îl producă (histamine).
• antiacide: ajută la neutralizarea acidului gastric. Ele pot aduce o oarecare ameliorare a simptomelor, dar nu sunt suficiente pentru a vindeca ulcerul. De asemenea, acestea ar putea interfera cu unele antibiotice.
• agenți citoprotectori: ajută la acoperirea și protejarea mucoasei stomacale.
În cazul ulcerelor complicate, acestea pot necesita intervenție chirurgicală (cele care sângerează sau care au perforat stomacul sau peretele intestinal).
Dieta este importantă în cazul pacienților care au ulcer, se recomandă evitarea alimentelor care ar putea agrava sau prelungi procesul de vindecare. De asemenea, se recomandă echilibrarea alimentelor prea acide (cum ar fi cerealele, lactatele și produsele din carne) cu alimente alcaline (fructe, legume). Este bine ca pacientul să evite alcoolul și cofeina în timpul tratamentului.
Dacă o persoană urmează un tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene, trebuie discutat cu medicul despre reducerea dozei sau schimbarea medicației, în caz de risc de ulcer gastric. Medicul poate prescrie, de asemenea, un alt medicament care să fie luat împreună cu antiinflamatoarele nesteroidiene, pentru a proteja mucoasa stomacală. De asemenea, se recomandă să reduci alți factori iritanți care pot contribui la o cantitate prea mare de acid gastric sau la erodarea mucoasei stomacale (fumat, consum de alcool). Este indicat să fie făcute frecvent teste de respirație, pentru a afla dacă există o creștere excesivă a bacteriei.
Ulcerele stomacale sunt comune și tratabile, dar trebuie ținut seama de indicațiile medicului gastroenterolog. Chiar și atunci când nu provoacă simptome, ulcerele gastrice nu sunt un semn bun. Un ulcer gastric înseamnă că acidul natural al stomacului copleșește mucoasa protectoare a stomacului. Aceasta este o situație care se poate înrăutăți dacă nu este gestionată adecvat. Modificările stilului de viață pot ajuta, dar tot va trebui tratată cauza. Poate fi vorba despre administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene sau de o infecție bacteriană.
