Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Apa Grup, din 36 de judeţe luate în calcul printre care şi municipiul Bucureşti, Botoşaniul este pe poziţia 30, după criteriul salariaţi/lungimea reţelelor, şi pe poziţia 31, după criteriul consumatori/salariaţi. Judeţul nostru are un salariat la 2 kilometri de conductă şi la 404 consumatori. Dublu şi mai mult decât dublu, în comparaţie cu Botoşaniul, au judeţele Caraş Severin, Cluj, Covasna, Galaţi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ şi Vâlcea, în privinţa angajaţilor şi a lungimii conductelor. Ca număr de angajaţi raportat la populaţia deservită, Botoşaniul are mai puţini salariaţi decât toate judeţele din Moldova: Vrancea, Neamţ, Suceava, Galaţi, Vaslui, Iaşi. Singurul judeţ care nu a raportat date complete este Bacăul.

Nr.crt.	judeţul	Reţele de apă (Km)	reţele de canalizare (Km)	populaţie deservită (persoane)	personalul operato- rului (angajaţi)	angajaţi/ lungime conducte (apa+ca nal)	consumatori/angajaţi operator
1.	Alba	966	379	186222	886	0,65	210
2.	Arad	1245	517	227466	711	0,40	319
3.	Argeş	771	294	207600	837	0,78	248
4.	Bistriţa Năsăud	1053	453	134213	505	0,33	265
5.	Bihor	580	788	190072	488	0,35	389
6.	Botoşani	911	343	234778	580	0,46	404
7.	Buzău	518	216	182064	486	0,66	374
8.	Bucureşti	2613	2071	1718613	1954	0,41	879
9.	Braşov	794	535	331929	758	0,57	437
10.	Brăila	1138	282	237945	710	0,5	335
11.	Călăraşi	362	171	101275	537	1	188
12.	Constanţa	2177	1026	503735	1937	0,60	260
13.	Covasna	265	135	78390	334	0,83	234
14.	Caraş Severin	482	251	153263	730	0,99	209
15.	Cluj	1230	825	802646	1882	0,91	426
16.	Dâmboviţa	589	132	164200	552	0,76	297
17.	Dolj	736	388	297000	1317	1,17	225
18.	Gorj	481	124	123096	377	0,62	326
19.	Giurgiu	260	190	73537	253	0,56	290
20.	Galaţi	658	504	268500	1037	0,89	258
21.	Hunedoara	450	422	312138	649	0,74	480
22.	Iaşi	1993	536	346685	1054	0,41	328
23.	Maramureş	457	126	157378	605	1,03	260
24.	Mehedinţi	202	126	106727	267	0,81	399
25.	Mureş	960	643	263915	754	0,47	350
26.	Neamţ	550	180	229911	604	0,82	380
27.	Olt	226	131	75328	252	0,70	298
28.	Prahova	1670	545	409201	853	0,38	479
39.	Satu-Mare	518	287	149134	401	0,5	371
30.	Sibiu	1026	579	297587	1020	0,63	291
31.	Suceava	554	510	145810	765	0,71	190
32.	Timiş	757	525	345800	818	0,63	422
33.	Tulcea	316	109	103353	270	0,63	382
34.	Vâlcea	480	208	47774	610	0,88	78
35.	Vaslui	420	379	122370	559	0,69	218
36.	Vrancea	394	167	114600	389	0,69	294

Conform ultimelor date statistice centralizate la nivel de ţară, botoşănenii plătesc o apă mai ieftină decât vecinii lor. Forţate de condiţionalităţi impuse de diverşi finanţatori ai investiţiilor derulate în majoritatea judeţelor ţării, administraţiile publice judeţene sau municipale au fost nevoite, în mod similar ca în cazul Botoşaniului, să majoreze preţul şi tariful la serviciile de apă potabilă şi canalizare. Astfel, atât Suceava cât şi Iaşiul au ajuns să aibă preţuri mai mari decât în Botoşani. Într-un clasament al judeţelor, alcătuit după criteriul preţului la apa potabilă, judeţul nostru se află pe locul 15, fiind depăşit şi de Bacău, Galaţi, Vâlcea, Braşov sau Constanţa. Botoşănenii plătesc 2,27 de lei pentru mia de litri de apă, fără TVA, în timp ce în Dâmboviţa metrul cub de apă este 2,69 de lei, în Bacău e 2,62, în Iaşi costă 2,50, iar în Suceava 2,47 de lei. Costul de livrare a apei depinde de poziţia geografică a judeţului, de modalitatea în care este captată apa brută şi trimisă câtre consumatori. În anumite judeţe, în special cele de munte sau situate la mare altitudine, apa este preluată gravitaţional de reţelele de distribuţie, scutind operatorul de costurile suplimentare implicate de staţiile de pompare. Neamţ, Braşov sau Cluj sunt astfel de exemple. Botoşaniul foloseşte peste 60 de staţii de pompare şi hidrofoare atât pentru tratare, cât şi pentru epurare sau livrare, toate consumatoare de energie electrică. Totodată, calitatea apei brute este un factor deosebit de important în stabilirea preţului de livrare. Apele de munte faţă de cele de şes necesită operaţiuni de tratare mult simplificate. Botoşaniul are neşansa apelor de şes, care trec prin soluri argiloase. Substanţele chimice şi procedurile tehnologice de tratare sunt mai complexe şi mai costisitoare decât în multe alte judeţe. Un alt factor ce influenţează costurile unui operator de apă şi canalizare îl reprezintă vechimea şi dimensiunile reţelelor. Botoşaniul are reţele cu o lungime totală de 1254 de kilometri, din care peste 70% trebuie înlocuite dat fiind gradul foarte avansat de uzură. Dimensiunile sistemului botoşănean sunt depăşite doar de cele din Bucureşti, Prahova, Constanţa, Cluj şi Bistriţa Năsăud, dar sunt comparabile cu reţelele din Timiş, Braşov şi Bihor. Cheltuielile salariale ale operatorului fac de asemenea parte din costuri. La acest capitol, din 36 de judeţe luate în calcul (şi municipiul Bucureşti), Botoşaniul este pe poziţia 30, după criteriul salariaţi/lungimea reţelelor, şi pe poziţia 31, după criteriul consumatori/salariaţi.  SC Apa Grup SA Botoşani  are 580 de salariaţi, mai puţini decât operatorul din Suceava (765), Neamţ (604), sau Galaţi (1037). Numărul angajaţilor este relevant, însă, dacă este confruntat cu dimensiunile sistemului de conducte pe care trebuie să-l administreze, precum şi cu populaţia deservită.