În judeţul Botoşani, pe malurile Prutului, s-a reluat cu mare succes o cultură de tradiţie.
16 fermieri s-au apucat anul trecut să cultive cânepă industrială pe sute de hectare, după aproape 27 de ani. Aceştia spun că planta are o toleranţă uriaşă la secetă şi că se câştigă sume importante din cultivare
În judeţul Botoşani, în satele de pe malurile Prutului, nu există sătean trecut de 50 de ani care să nu fi auzit de „haldani“. Aşa le spun oamenii locului, tulpinilor de Cannabis Sativa sau, pe înţelesul tuturor, cânepa industrială.
Ripiceniul, dar şi alte comune de la graniţa de nord-est a României, erau considerate pe vremuri adevărate leagăne ale culturii de cânepă.
„Aici la noi creşteau haldanii pe sute de hectare. Nu exista om gospodar care să nu aibă haldani. Din moşi-strămoşi babele făceau ţesătură din ei şi juflă, o bunătate din seminţe“, spune Ionică Pietreanu, un sătean în vârstă de la Ripiceni.
După 1990, tradiţia plantării „haldanilor“ a dispărut odată cu CAP-urile şi cu invazia de haine turceşti şi chinezeşti.
„La ce să mai ţeasă, dacă erau chinezăriile mai ieftine şi fără prea multă treabă. Cine să mai planteze şi de ce? Apoi mai erau şi astea cu drogurile şi nu mai risca nimeni“, adaugă săteanul.
După 27 de ani însă, la Ripiceni şi aproape peste tot pe malurile Prutului haldanii au început să fie cultivaţi din nou. De această dată însă după metode ştiinţifice şi pentru profituri substanţiale. Sute de hectare cu cânepă Ioan Puiu este un botoşănean care a decis să parieze acum trei ani pe culturile cu cânepă. A început cu 19 hectare la Ripiceni, iar acum are cultivate peste 80 de hectare şi se gândeşte să se extindă. Cultivă un soi selecţionat.
„Această suprafaţă este cultivată cu cânepă, soiul Dacia, provenită de la Staţiunea de Cercetare Secuieni, adică este un soi românesc. Iniţial am cultivat 19 ha, iar acum suprafaţa cultivată a ajuns la 80 de hecatare. Pentru ferma noastră este o cultură mult mai competitită decât grâul, floarea soarelui şi rapiţa,cele mai răspândite în peisajul agricol al judeţului Botoşani. Această producţie este destinată obţinerii de sămânţă, care va fi folosită de alţi fermieri pentru producerea de boabe respectivă fibră pentru industria prelucrătoare“, spune Ioan Puiu, preşedinte al Asociaţie Cultivatorlor de Cânepă din Moldova.
Fermierul de la Ripiceni nu este singurul care s-a apucat de cultivat cânepă extensiv în judeţul Botoşani. Alături de acesta, pe toată lungimea luncii Prutului alţii 15 cultivatori au acoperit sute de hectare cu „haldanii“ tradiţionali.
„ În anul 2017, specialiştii Direcţiei Agricole Botoşani au autorizat o suprafaţă de 839 de hectare la un număr de 16 producători agricoli. Adică 16 autorizaţii pentru cultivarea cânepei la nivelul judeţului Botoşani. Este o suprafaţă considerabilă, având în vedere că în ceilalţi ani, această suprafaţă nu depăşea 50 de hectare. Am autorizat-o conform legislaţiei în vigoare, toată documentaţia a fost înaintată Ministerului Agriculturi“, spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole din Botoşani.
Peste 2.000 de euro la hectar Ioan Puiu este cel mai important dintre aceşti crescători de cânepă. El spune că în doar doi ani a câştigat pariul cu agricultura folosind acest tip de cultură. Clima judeţului Botoşani se potriveşte ca o mănuşă acestei plante, care la rândul său se dovedeşte foarte rezistentă la secetă. În cel mai secetos an, Ioan Puiu a obţinut o producţie de câteva sute de kilograme de seminţe.
„Judeţul Botoşani dispune de condiţii climatice sau pedo-climatice foarte bune pentru această cultură. Şi în trecut, înainte de `90, judeţul Botoşani era un adevărat leagăn al cânepei. Este o cultură care rezistă cel mai bine la secetă. Anul trecut, care a fost destul de secetos, am observat acest lucru, cânepa industrială poate extrage apa de la adâncimi foarte mari, cu ajutoru rădăcinilor adânci. Producţia pe timp de secetă a fost de circa 800 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă venituri mult superioare celorlalte culturi“, spune Ioan Puiu.
Fermierul mai spune că din cultivarea cânepei se pot face bani serioşi.
„Un kg de sămânţă de cânepă se vinde cu 3-5 euro. Este un venit substanţial, dacă vorbim de această destinaţie, cânepă pentru sămânţă. Dacă cânepa este folosită pentru tulpini sau pentru producţia de ulei sau boabe decorticate veniturile la hectar pot fi undeva între 1500 şi 2000 de euro la hectar“, adaugă acesta.
Cannabisul este cultivat şi pentru eficienţa sa.
„A fost reînviată această cultură fiindcă se foloseşte întreaga producţie. Adică fibra, sămânţa şi conţinutul de ulei din sămânţă. Este şi o cultură subvenţionată la APIA“, spune Cristina Delibaş.
Avize speciale pentru cultura de cânepă Cânepa cultivată pe câmpurile din Botoşani nu este renumitul cannabis interzis prin lege. Fermierii botoşăneni arată că este o diferenţă substanţială între cele două specii de Cannabis. De altfel, specialiştii în cultivarea cânepii spun că acel Cannabis cu o concentraţie mare de substanţe psihotrope nici măcar nu poate creşte pe ogoarele româneşti.
„Specia pe care avem, cânepa industrială, aparţine speciei Cannabis Sativa. Cealaltă, care conţine substanţe psihotrope în concentraţie mare, se cheamă Cannabis Indica. Este o altă specie, care nu se poate produce în România, în condiţii naturale deoarece are nevoie de circa 220 de zile cu temperaturi de peste 10 grade. Ea creşte doar în sere sau în solarii. În natură nu o putem întâlni, pentru că nu poate ajunge la maturitate niciodată în România“, spune Ioan Puiu.
Pentru orice cultură de Cannabis, fie şi inofensiva Cannabis Sativa, este nevoie de autorizaţii speciale.
„Direcţia Agricolă eliberează autorizaţiile la cerere. Fermierii trebuie să demonstreze că au achiziţionat sămânţă care este produs într-un lot semincer, să facă dovada certificatului de calitate şi a unui raport de încercare din care să rezulte că aceea concentraţie de substanţe psihotrope este cea în limita admisă pe plan european. Asta înseamnă 0,2% conţinut de THC“, adaugă Ioan Puiu.
(Sursa: Adevărul)
