Trei profesori universitari, unul dintre ei născut în Botoșani, au muncit ani de zile pentru a ajunge la recunoașterea conferită de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. Din nefericire, unul dintre ei nu a mai apucat să se bucure de rezultatul muncii sale.
Născut la Botoșani, Gabriel Ionuț Plăvan este astăzi șef lucrări la Facultatea de Biologie a Universității „Al. I. Cuza” Iași. Împreună cu alți doi colegi, botoșăneanul a primit un brevet de invenție pentru un inedit procedeu de obținere a unui produs în piscicultură.
Invenția se referă la o metodă de obținere a unui produs alimentar destinat pentru hrana carasului auriu ornamental (Carassius auratus L.), cu scopul îmbunătățirii randamentului de creștere, bazat pe ingrediente care au un preț scăzut și pot fi procurate cu ușurință de pe piața din România.
Carasul auriu, cunoscut sub numele de „peștișorul de aur”, este apreciat mai ales de acvariștii amatori. Există și varietăți de grădină, de dimensiuni mai mari, mai rezistente la condițiile de mediu si, de multe ori, chiar mai colorate.
Șef lucr. dr. Gabriel Ionuț Plăvan și colegii Ștefan Adrian Strungaru și Mircea Nicușor Nicoară au muncit trei ani la formulă.
„E un brevet de invenție. Am inventat o nouă formulă de hrană pentru carasul auriu, o specie ornamentală. Suntem trei inventatori, printre care și un coleg de-al meu care a decedat în urmă cu doi ani. Ideea aceasta a pornit mai mult de la o lucrare de licență și am spus să venim cu ceva nou pentru peștișori, să vedem cum ar putea lua în greutate, lucru care s-a și întâmplat, se mișcă mai bine… Asta a fost cam toată chestiunea, e un proces foarte complicat cu brevetarea. În anul 2020 ne-am apucat de această formulă, iar acum suntem în 2023, deci s-a muncit ceva timp. Noi suntem inventatorii, dar toate meritele sunt ale universității, ea este beneficiara. Ceilalți care vor să o pună în valoare ar trebui să plătească către universitate, pentru că așa este regula”, a declarat pentru bzi.ro șef lucr. dr. Gabriel Ionuț Plăvan.
”Acvacultura ornamentală poate deveni o industrie înfloritoare și la noi, deoarece clientul dorește de cele mai multe ori să achiziționeze pești de talie mare, care au vârste mai înaintate. Acest lucru este deocamdată foarte dificil, deoarece se importă, în general, pești tineri, de dimensiune mică, iar crescătorii autohtoni se lovesc de costuri ridicate privind hrana utilizată care se bazează tot pe import”, a adăugat șef lucr. dr. Gabriel Ionuț Plăvan.
Prin aplicarea acestei invenții se obțin avantaje semnificative, cel mai evident fiind controlul asupra tipului de ingrediente, asigurând necesarul maxim de nutrienți pentru îmbunătățirea randamentului de creștere, fără a compromite sănătatea și calitatea vieții peștilor.
În vârstă de 42 de ani, Ionuț Gabriel Plăvan s-a născut în Botoșani. A absolvit cursurile Facultății de Biologie în cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași, fiind doctor în Științe, specializarea Ecologia și Protecția Mediului. Ulterior a urmat cursuri de formare în Germania, Croația, Grecia.
A început cariera universitară în anul 2007, ca preparator universitar, în prezent fiind șef lucrări la Facultatea de Biologie a Universității ieșene.
Unul dintre cei trei profesori nu a apucat ziua în care să își vadă numele pe brevetul de invenție.
În aprilie 2021, Ștefan Adrian Strungaru, unul dintre cei mai buni ecotoxicologi pe care îi avea România, a murit în timpul unor scufundări la Constanța. Avea doar 32 de ani și deținea trei brevete internaționale de scafandru.
