Un pianist în fața căruia publicul și-a ținut răsuflarea pentru ca la final să răbufnească în ropote de aplauze, un dirijor care, înainte de a-și folosi bagheta, și-a dezvăluit sufletul de artist. Și peste toate spiritul unui Mozart uriaș, compozitorul pe care, în peste 200 de ani de eternitate, nu a reușit nimeni să îl egaleze.
Vineri, 11 iunie 2021, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani s-a petrecut un regal muzical.
Vestea unui concert Mozart dirijat de Florin Totan, cu participarea lui Răzvan Dragnea, începuse să circule prin oraș în urmă cu mai bine de o săptămână. ”Dirijează Florin Totan, ai auzit”, ”Vine Răzvan Dragnea, neapărat să fiți în sală”, erau șoaptele care își făceau loc printre spectatorii prezenți la concertul anterior.
Melomanii botoșăneni, mai ales, îl iubesc pe Mozart. Dar iubesc deopotrivă maniera în care Florin Totan îl aduce pe Mozart pe scenă, entuziasmul ușor exagerat ar spune unii, spectacolul muzicii dezlănțuite, ar spune alții. Botoșănenii au nevoie de cuvinte, de mesaje, de poveste. Iar Florin Totan asta a oferit vineri seara, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani.
Publicul era pregătit pentru o seară Mozart. Cu Răzvan Dragnea, invitat al primei părți - Concertul pentru pian și orchestră nr. 21, în do major, K. 467, și cu o parte a doua dedicată în totalitate Simfoniei nr. 40, în sol minor, K. 550.
Florin Totan a ales, dintru început, să așeze un moment de respiro între orchestră, public și Mozart. Și să își exprime bucuria reîntâlnirii cu orchestra căreia i-a fost dirijor și director nu mai puțin de 13 ani.
”Sufletul meu este încă o dată în sărbătoare pentru că m-am reîntâlnit cu prietenii mei din această orchestră cu care am o alchimie sufletească specială: Filarmonica ”George Enescu” din Botoșani. De ce mi-e așa de aproape această orchestră? Pentru că eu am petrecut aici 13 ani din viața mea. Între 1987 și 2000 am fost, 13 ani, dirijorul acestei orchestre. Între timp ea s-a primenit, este o orchestră tânără și frumoasă. Dar eu am crescut cu această orchestră și ea a crescut împreună cu mine, și ne-am sporit unii pe alții. Iată, de aici vine respectul meu pentru această orchestră. Și veți vedea în concert această legătură și simbioză dintre sufletele noastre”,
Florin Totan, dirijor
Apoi Florin Totan și-a anunțat publicul că, înainte de a răsuna muzica, le va vorbi despre ”esențele și chintesențele muzicii mozartiene”. Și a vorbit asemenea unui dirijor: conturând fiecare cuvânt cu o voce baritonală, ”concertând” cu întregul corp într-o continuă dinamică scenică, demonstrând nu doar o bună cunoaștere a istoriei muzicii, cât mai ales o știință a oratoriei care a făcut ca discursul să fie absorbit la propriu de fiecare spectator în parte.
”Pentru mine, Mozart este compozitorul absolut, sau altfel formulat, este absolutul muzicii universale, este compozitorul slavei și luminii dumnezeiești. Și, așa cum Ceaikovski îl numea, ”este Christosul meu muzical”. Pentru mine, muzica mozartiană este purtătorul și mediatorul cel mai direct, concis și rapid, exact ca și rugăciunea, între lumea de aici și lumea de dincolo. De unde și transcendența absolută a muzicii sale”,
Florin Totan, dirijor
Tot Florin Totan a fost cel care l-a introdus pe scenă pe Răzvan Dragnea, pianistul care, chiar dacă vine din rândul generației tinere, a reușit să se impună pe plan național și internațional.
”Îl admir foarte mult pentru că, de câte ori mă întâlnesc pe scenă cu acest important pianist al nostru, mă surprinde plăcut pentru că este foarte bine pregătit, dar cel mai mult îmi place că el continuă să facă săvârșiri în lumea asta. Săvârșiri pianistice”,
Florin Totan, dirijor
Și chiar asta s-a întâmplat, în minutele care au urmat, în sala Filarmonicii. O ”săvârșire pianistică”. Răzvan Dragnea a apăsat fiecare clapă ca și cum ar păși pe urmele unui titan. Virtuozitate, expresivitate, concentrare și o aproape imponderabilitate a propriului corp, așa s-ar putea rezuma în câteva cuvinte Concertul pentru pian și orchestră nr. 21, în do major, K. 467, în interpretarea lui Răzvan Dragnea, alături de instrumentiștii botoșăneni.
Iar aplauzele sălii, chiar dacă au spart pur și simplu liniștea care s-a lăsat după ultimul acord al muzicii, au fost de asemenea o expresie a bucuriei.
Partea a doua a fost deopotrivă înălțătoare și sublimă: Simfoniei nr. 40, în sol minor, K. 550. Dirijorul a revenit în fața publicului și, cu aceeași răbdare entuziastă, a vorbit minute întregi. Despre muzică, despre Mozart și genialitatea lui.
”Simfonia 40 face parte din trilogia finală, care face trecerea în istoria muzicii de la marii clasici vienezi, Mozart și Haydn, către Beethoven, care știți foarte bine că vine din acești clasici și apoi face schimbarea către romantismul muzical. Simfonia 40 face parte, spuneam, din trilogia finală – simfoniile 39, 40 și 41 – scrise spre sfârșitul vieții lui, cu din ce în ce mai multe accente tragice,care prevesteau ceea ce avea să se întâmple. Eu am denumit-o Nostalgia paradisului pierdut. Veți vedea cum începe, te transpune deja în altă lume.
Wagner, unul dintre cei mai mari romantici, a spus așa: Mozart a realizat prima mare sinteză cu caracter universal din istoria muzicii, îmbinând în limbajul său elemente ale muzicii engleze, franceze, italiene. Pentru mine muzica mozartiană este angelică și virginală, este candidă și pură, plină de lumină și de grație. Cel mai important este că are acel surâs dezmierdător, că are acea candoare divină și grație incontestabilă și inconfundabilă și invincibilă și irepetabilă. Îmi place să mă joc cu cuvintele frumoase, da. Și dacă ar fi să atribui o culoare acestei muzici paradisiace, această culoare aș obține-o din amestecul celor mai curate și pure nuanțe de albastru din pânzele lui Fran Angelico.
Pentru mine Mozart este cel mai aristocratic, cel mai nobil, cel mai elegant și mai ales cel mai plin de har dumnezeiesc din istoria muzicii. Altfel nu poate fi explicat cum într-o viață de doar 35 de ani a scris 622 de opusuri. Aceștia din zilele noastre, cu toate calculatoarele și programările nu au cum să scrie atâta. De ce? Simplu: Dumnezeu îi trimite harul divin”,
Florin Totan, dirijor
Înainte de a ridica din nou bagheta, Florin Totan a rostit în fața publicului său:
”Citiți și rugați-vă neîncetat, fiți alături de această orchestră. Iar noi vom încerca să facem să bată aripa îngerului în sală, și poate veți vedea duhul lui Mozart prin sală. Muzica să fie sărbătoarea sufletelor noastre, muzica să fie duminica vieților noastre, așa cum a spus marele Nichita”.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
