Marco Gemelli, Iulian Bolog şi Bogdan Chiroşcă a fost trio-ul care a oferit, vineri seara, două ore de muzică de calitate.

Alături de Orchestra Filarmonicii ”George Enescu” din Botoşani, cei trei artişti au ştiut să treacă dincolo de rigorile strict tehnice ale unui concert şi să transpună sunetul în armonie, în trăire care devine sentiment. De bucurie, de sfâşiere, de abandon. O muzică pe care marile scene ale lumii au auzit-o şi care, iată, şi-a făcut loc şi în faţa publicului meloman din Botoşani.

Astor Piazzolla, născut în 1921, în Buenos Aires, a murit în 1992, la 71 de ani. Este şi astăzi imaginea muzicianului care a revoluţionat tangoul, dans supranumit de altfel "fiul iubit al Buenos Airesului". Un dans în care argentinienii au pus laolaltă trupul, mintea şi sufletul. Se spune că fără aceste trei componente dansul nu s-ar putea povesti şi nici dansa.

Instrumentul vedetă al lui Piazzolla este bandoneonul, cu care compozitorul făcea cunoştinţă încă de pe când abia împlinea 8 ani. Nu e de mirare că la 25 de ani avea deja prima orchestră şi începea să compună muzică de film. Are sute de compoziţii pentru orchestră, bandoneon şi violoncel.

Muzica lui Piazzolla a influenţat generaţii întregi de instrumentişti, ea reprezentând spiritul nou, în care ritmurile tradiţionale de tango se topesc în acorduri de jazz.

Bandoneonul este asemănător acordeonului, fiind creat de constructorul de instrumente muzicale Heinrich Band. Este, de altfel, și astăzi foarte popular în Argentina.

Cel care l-a adus pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoşani, Marco Gemelli, este un italian în vârstă de 36 de ani, care studiază acordeonul de la vârsta de 7 ani. A absolvit Conservatorul din Pescara, Italia, obţinând numeroase premii la concursurile naţionale şi internaţionale. Călătoreşte prin toată lumea, unde este invitat să susţină concerte în calitate de acordeonist şi bandoneonist. Este profesor la Institutul Superior de Studii Muzicale din Nocera Terinese.

Marco Gemelli a demonstrat că tangoul argentinian nu înseamnă doar tehnică perfectă. Și asta pentru că Gemelli a interpretat nu doar la instrument. Italianul a oferit un adevărat spectacol, devenind una cu bandoneonul, cu lucrări precum Oblivion, Adios Nonino sau La Muerte del Angel. Cu un bis de zile mari, oferind publicului una dintre cele mai cunoscute lucrări de Piazzolla, Libertango.

Piazzola a fost completat, vineri seara, de viola lui Iulian Bolog şi de instrumentiştii Filarmonicii Botoşani.

Iulian Bolog, a cărui tinereţe concurează cu cea a lui Marco Gemelli, s-a născut în 1982, la Bacău. A studiat tot de la o vârstă fragedă (5 ani) chiar cu tatăl său, apoi a urmat cursurile Liceului de Artă din Bacău, secţia violă. Este absolvent al Conservatorului din Cluj-Napoca şi câştigător al unei burse de studii în Stuttgart. A susţinut concerte în Berlin, Köln, Stuttgart, Frankfurt şi Atena.

Un moment emoţionant pentru melomani a fost prezenţa pe scenă a dirijorului Bogdan Chiroşcă. Născut în urmă cu 44 de ani, la Botoşani, absolvent al Liceului de Artă ”Ştefan Luchian” din orașul natal şi al Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi, secţia pian, Bogdan Chiroşcă a urmat și cursurile secţiilor de compoziţie şi dirijat orchestră. Este doctor în muzică şi, în prezent, conferenţiar şa catedra de compoziţie/armonie şi dirijor al orchestrei de studenţi ai Universităţii de Arte ieșene.

Parcă pentru a calma spiritul lui Piazzolla, programul serii a continuat cu E. Elgar şi B. Britten. În care arcușul este rege!

Partea a doua a concertului de vineri seara a debutat, aşadar, cu Serenada pentru orchestră de coarde, op.20, de Edward Elgar. O muzică ce vine din cumpăna anilor dintre secolul XIX şi XX. Scrisă în 1892, Serenada... avea să fie prima performanţă notabilă a compozitorului englez, fiind prezentată pentru prima dată de o orchestră a femeilor, cu însuşi Elgar la pupitrul dirijoral. O compoziţie plină de farmec tineresc, din care transpare, însă, evoluţia către maturitatea muzicală a lui Edward Elgar. Serenada... rămâne, totuşi, emblematică pentru ansamblul de corzi.

Simfonia simplă, op. 4, a lui Benjamin Britten, a încheiat concertul. Scrisă între decembrie 1933 şi februarie 1934, Simfonia… porneşte de la câteva fragmente pe care Britten le-a scris în adolescenţă.

Spectaculozitatea lucrării vine şi din Pizzicato sempre, pe care instrumentiştii o interpretează fără arcuş. Teme ale Simfoniei simple se regăsesc în coloana sonoră a filmului Bad Blooh (1986), dar şi în Moones Kingdon (2012) sau Marvelous Mrs. Maisel (2017-2018).

Concertul următor va avea loc vineri, 8 noiembrie, de la ora 18.30. Sub bagheta dirijorului Alexandru Ganea, orchestra Filarmonicii Botoșani va oferi publicului lucrări de Sibelius, Wieniawski și Haydn. Invitatul serii va fi violonistul Florin Ionescu-Galați.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: