Momente pline de emoție s-au înscris în patrimoniul sufletesc al celor care au asistat, acum câteva zile, la omagierea unei mari personalități culturale.
Zilele Teatrului ”Mihai Eminescu” Botoșani au adus în prim-plan, spre finalul săptămânii trecute, o personalitate de marcă a culturii românești, chip de cărturar pentru care cuvântul a avut dintotdeauna formă și sens, a fost simbol și mobil pentru a transmite nu doar sentimente, ci și ceea ce rămâne în urma rostirilor de tot soiul, pe scenă sau pe micul ecran.
Născut pe 26 septembrie 1932 și trecut la cele veșnice pe 9 august 2018, Ștefan Oprea a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. A fost publicist comentator la revista Cronica, redactor-şef al revistei Dacia literară în perioada 1996-2005 şi consilier şef al Inspectoratului de Cultură din judeţul Iaşi în perioada 1993-1996, până s-a stins a făcut parte din conducerea revistei „Cronica Veche“. A fost conferenţiar la Facultatea de Teatru a Universităţii de Arte „George Enescu“ din Iaşi în perioada 1992-2006.
A fost distins cu Premiul Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, Premiul pentru întreaga activitate al Uniunii Teatrale din România (UNITER) sau Ordinul naţional Pentru Merit în grad de Cavaler „pentru meritele avute în creaţia artistică şi promovarea culturii româneşti în ţară şi peste hotare, pentru abnegaţia deosebită în slujirea instituţiilor culturale din Moldova“.
Ștefan Oprea a fost, până aproape de trecerea la cele veșnice, un obișnuit al evenimentelor teatrale din Botoșani, fie că vorbim despre premiere sau festivaluri. Discret, dar fără să treacă neobservat, hâtru doar cât să destindă și să armonizeze discursul, un spirit liber într-o societate tot mai împovărată, Ștefan Oprea a fost generos cu studenții săi, cu colegii de breaslă și cu toți cei care i-au venit în întâmpinare. O blândețe care nu a exclus niciodată rigoarea și disciplina.
Un Premiu-Omagiu la Botoșani
La Botoșani, sâmbătă seara, s-a acordat Premiul ”Ștefan Oprea” pentru Critică de teatru, în prezența fiicei omului de cultură.
Anca Maria Rusu este profesor la Facultatea de Teatru a Universităţii de Arte „George Enescu“ Iași, la rândul său un binecunoscut critic şi istoric de teatru şi film.
Momentele de emoție au sporit atunci când fiica lui Ștefan Oprea a dat citire unui poem scris de tatăl său, ”Ploaia şi vântul”, după o idee de Omar Khayam.
Traian Apetrei, directorul Teatrului ”Mihai Eminescu” Botoșani, a evocat la rândul său personalitatea criticului Ștefan Oprea, anunțând totodată că, la mai bine de un an de la dispariția ilustrului om de cultură, Asociaţia Amfiteatru 2006 şi Teatrul Mihai Eminescu instituie Premiul ”Ștefan Oprea” pentru Critică de teatru.
”Nu e vorba doar de critic, ci de o personalitate culturală fascinantă, ştiitoare a fenomenului teatral în ansamblul său, a istoriei teatrului, a istoriei filmului, a fenomenului cinematografic românesc şi mondial. Personalitate culturală care a obţinut numeroase premii naţionale şi recunoaşteri internaţionale, profesor universitar, autor de cărţi de referinţă fără de care orice întoarcere în timp, în teatrul şi filmul românesc, nu se poate face. A fost alături de noi în aceste generaţii, cu aprecierile cuvenite pentru reuşitele Teatrului din Botoşani, a arătat şi direcţiile pe care s-ar fi cuvenit să evolueze teatrul, ne-a arătat ce e bun şi ce e mai puţin bun. Profesor pentru generaţii întregi de actori. O personalitate care a urcat la ceruri, un prieten al Teatrului Eminescu. Dovedeşte prin opera sa, prin recunoaşterea de care s-a bucurat, că teatrul este un fenomen fără de care viaţa comunităţii nu poate fi explicată”,
Traian Apetrei, manager ”Teatrul Mihai Eminescu” Botoșani
Publicul prezent în sală, venit pentru a viziona spectacolul ”Zeul Măcelului” (r. Erwin Şimşenshon), a fost martor la momentele emoționante în care fiica și-a omagiat cu lacrimă în ochi tatăl și mentorul, după cum a punctat dintru început prof.univ.dr. Anca Maria Rusu.
”Tatăl meu, mentorul meu, de la care am învăţat lucruri esenţiale, nu numai cum să scriu o cronică de teatru, nu numai ce să citesc, cum să urmăresc un spectacol de teatru, cum să urmăresc culoarea, lumina, detaliile… Am învăţat ce înseamnă să fii loial şi onest. Eu l-aş numi mai degrabă cronicar şi nu critic. Criticul e mai antipatic, cronicarul e un mare luptător cu timpul şi cu efemeritatea spectacolului. El opreşte clipa şi transformă clipa în durată. E de altfel titlul unui volum al tatei, Clipa şi durata. Încerc să transmit mai departe, din locul în care lucrez, valorile acestea care mi-au fost insuflate”,
Anca Maria Rusu, profesor la Facultatea de Teatru a Universităţii de Arte „George Enescu“ Iași
Primul câștigător al Premiului ”Ștefan Oprea” pentru Critică de teatru este la rândul său profesor la facultatea ieșeană de Teatru, critic de teatru și film, un neobosit călător în căutarea clipei și a duratei.
Călin Ciobotari a fost laureat, în 2019, la Premiile UNITER, câștigând categoria „Critică de teatru”.
Despre cel care a câștigat onorantul premiu, cuvintele care îl caracterizează cel mai bine sunt tot ale lui Ștefan Oprea, fiica acestuia dând citire rândurilor pe care tatăl său le-a scris cu puțin timp înainte de a pleca la cele veșnice. Mai exact, în luna februarie a anului 2018, Ștefan Oprea a elaborat, în stilul atât de cunoscut, o recomandare ce avea să îi slujească lui Călin Ciobotari la intrarea în UNITER:
”Critic de teatru, scriitor şi cadru didactic, Călin Ciobotari are la bază o temeinică pregătire filosofică şi teatrală. Demersurile sale critice şi estetice se integrează cu autoritate în peisajul teoretic al domeniului teatral, iar neliniştea şi ritmurile alerte ale spiritului său îl ajută să cuprindă, să cunoască şi să comenteze critic cvasitotalitatea evenimentelor scenice, festivaliere, colocviale, editoriale etc. din România. Circulă neobosit de la un capăt la altul al ţării şi nu ratează aproape nimic din cele care sunt obligatoriu de văzut şi de comentat critic pe scenele noastre. Iar opiniile sale au ajuns la onoranta situaţie de a fi aşteptate, căutate, apreciate şi asumate de creatorii din teatre pentru că sunt întotdeauna competente, fundamentate cultural, teoretic, drepte, ferite de compromisuri”, sunt cuvintele lui Ștefan Oprea.
Călin Ciobotari, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Internaţionale a Criticii de Teatru, membru al UNITER, a primit la Botoșani, pe 12 octombrie 2019, Premiul ”Ştefan Oprea” pentru Critică de teatru.
Prilej pentru Călin Ciobotari de a aduce în fața publicului propriile sale amintiri legate de Ștefan Oprea, stârnind zâmbete, dar și emoție.
”Am un sentiment dublu în seara asta. Pe de o parte mi-e foarte dor de Ştefan Oprea. De un prieten cu care am bătut Iaşi-Botoşaniul în nopţi cu lună plină, în nopţi întunecoase, în nopţi ploioase. Era un om cu foarte, foarte mult umor”,
Călin Ciobotari, critic de teatru
Nu de puține ori, în ultimii ani, Călin Ciobotari călătorea la Botoșani alături de Ștefan Oprea. Ocazie fericită pentru a depăna și a stârni impresii în urma vizionărilor. Așa se face că cei doi sunt opriți la Flămânzi și, pentru prima și ultima dată, spune Călin Ciobotari, s-au trezit că trebuie să sufle în fiolă.
”Mi s-a pus fiola de către Poliţia Rutieră, şi mie şi domnului Ştefan Oprea, la Flămânzi. De ce am ajuns în situaţia asta penibilă amândoi, oameni serioşi? Niciodată nu am condus în stare de ebrietate. Dar aveam nişte discuţii atât de interesante, eu ca şofer şi domnul Oprea ca însoţitor de dreapta al şoferului, încât şofatul nu mai exista pentru noi şi mergeam cu 20 la oră prin Flămânzi. Evident, părea suspect, așa că Poliţia Rutieră ne-a oprit. A venit poliţistul cu fiola, atunci domnul Oprea s-a revoltat şi i-a spus: Dumneata ştii cine este? E doctor în Cehov! Moment în care i-au pus şi domnului Oprea fiola”,
Călin Ciobotari
Criticul i-a mulțumit fiicei lui Ștefan Oprea care, dincolo de a aparține unei distinse familii, este și un excelent dascăl.
”Îi mulţumesc doamnei Anca Rusu, care pentru toată facultatea de teatru din Iaşi este un model veritabil. Mi-a fost conducător de doctorat şi îi datorez enorm, m-a învăţat ceva din rigorile formidabile pe care această familie de oameni de teatru nu doar că le are, dar încearcă să le transmită, într-o lume tot mai superficială, o lume care se bate pe burtă tot mai des cu arta, ceea ce nu e în regulă. Mulţumesc foarte mult”,
Călin Ciobotari
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
