Frumusețea clădirilor, eleganța oamenilor, rafinamentul și bogăția bijuteriilor arhitectonice, verva și forfota unui loc aflat, în urmă cu un secol, între primele orașe din România.
Frumusețea orașului de odinioară, prezentată botoșănenilor în cadrul unui parteneriat dintre o instituție muzeală și o unitate de învățământ.
Muzeul Județean Botoșani continuă demersurile de popularizare a proiectelor și a bunurilor muzeale, spre a veni astfel în întâmpinarea publicului aflat de două luni în izolare impusă de pandemia de coronavirus.
Astfel, în baza parteneriatului încheiat între Muzeul Județean Botoșani și Colegiul „A.T. Laurian” Botoșani, elevii clasei a X-a G, coordonați de prof. Anca Știrbăț, au conceput o expoziție online cu tematică de istorie locală.
”Am răspuns cu promptitudine solicitării, facilitându-le astfel posibilitatea elevilor de a se exprima și în acest mod, date fiind împrejurările în care ne aflăm, activitatea fiind proiectată în cadrul săptămânii Școala Altfel”, au precizat specialiștii Muzeului Județean.
Colecția de fotografii procurate de elevi din diferite surse web reconstituie secvențe urbane din Botoșaniul sfârșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, când ocupa un onorabil loc 3 prin mărime și importanță economică printre orașele României.
Nota de rafinament al orașului era dată de bijuteriile arhitectonice cu care era împodobit și care fascinează ochii tinerilor.
Din paginile răsfoite, elevii au deslușit ”manifestarea de către contemporani a predilecţiei pentru arhitectura apuseană a sfârşitului de veac, factorul de unificare fiind prelucrarea elementelor occidentale în proporţii şi structuri de străveche tradiţie locală”, rezultând un ansamblu eclectic de locuinţe şi clădiri administrative, se specifică în prezentarea expoziției virutale.
Fotografiile ilustrând cadre variate de pe Calea Națională (cu denumirea ”Ulița veche” într-un document din 1766) denotă efervescența vieții publice și economice a botoșănenilor de altădată.
Aflată în centrul vital al târgului de odinioară, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului – Uspenia”, cea de-a doua ctitorie a Elenei Rareş, a fost ridicată în 1552 şi a urmărit modelul Bisericii ”Sf. Nicolae” a lui Ştefan cel Mare (Popăuți) până la elemente de detaliu.
Între instituțiile pe care elevii le-au evidențiat se numără Poșta veche și școlile. Posta veche beneficiază de o ”arhitectura romantică care se manifestă în special printr-o decoraţie de factură romanico-gotică, aplicată pe faţade cu ordonanţă tradiţională”.
Școala nr. 3 din Botoșani, astăzi fără obiect de activitate din păcate, constituie încă un exemplu de clădire de școală care încă se păstrează în perfectă stare de conservare, alături de alte încă trei şcoli executate către 1890, după un „proiect tip” al epocii, caracterizat prin eclectismul clasicizant cu nuanţe de baroc al arhitecturii. (Surse: web; Eugenia Greceanu, Ansamblul urban medieval Botoșani, 2009).
(Sursă foto: facebook/Muzeul Județean)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
