Cazurile familiilor de români din Norvegia lăsate fără copii de Protecţia Copilului au făcut înconjurul Europei. Un reputat psihiatru botoşănean spune că bătaia este interzisă în educaţia copiilor, dar în acelaşi timp arată că desprinderea celor mici de familie este o traumă mai mare, scrie ziarul Adevărul.
Specialistul spune că un copil luat din familie va avea probleme ca adult. Cazul familiilor Bodnariu şi Nan, stabilite în Norvegia şi lăsate fără copii de Protecţia Copilului din ”ţara fiordurilor”, au făcut înconjurul Europei. Barnevernet, cum se numeşte instituţia de Protecţia a Copilului din Norvegia, a acţionat în baza unor sesizări şi suspiniciuni privind existenţa unor abuzuri la care au fost supuşi copii în respectivele familii. Prin intermediul mass-mediei, cele două familii au precizat că este vorba de un abuz, părinţii negând că şi-ar fi pus în pericol copii. În cazul familiei Bodnariu, exista suspiciunea că unii copii ar fi fost ”corectaţi” fizic de tatăl acestora. Printre copii luaţi din familia Bodnariu se afla şi un sugar. Mii de oameni au ieşit în stradă în semn de solidaritate pentru familia Bodnariu cerând statului norvegian să le dea copii înapoi. Reputatul psihiatru botoşănean, Nicolae Vlad, autor a numeroase lucrări de specialitate, doctor în medicină dar şi membru al Societăţii Internaţionale pentru Studiul Tulbrurărilor de Personalitate, spune că luarea copiilor din sânul familiei este o traumă majoră care poate avea efecte în dezvoltarea acestora. Medicul botoşănean spune că, în acest caz, preluarea copiilor de către Protecţia Copilului este o soluţie eronată cu posibile consecinţe pentru cei mici.
Psihiatrul botoşănean spune că în cazul în care nu este vorba de un abuz sexual sau abuz psihic şi fizic prelungit şi de mare intensitate ci de cutume privind educaţia, rămase în cadrul unor culturi, precum cea tradiţional românească, de genul, ”o palmă la fund nu strică” sau folosirea celebrei vărguţe, copii nu pot fi luaţi pur şi simplu din sânul familiei. Medicul botoşănean precizează că şi, în cazul înstrăinării bruşte a copiilor de mediul familial, se poate vorbi de o traumă majoră pentru cei mici.
”Este o traumă pentru acei copii. Ei s-au ataşat de mama şi de tata. Deodată, mama şi tata nu mai sunt buni şi sunt luaţi şi duşi în familii de oameni care pentru acei copii sunt străini. Oricât de bine s-ar comporta, sunt nişte străini pentru ei. Pentru nişte copii contează mai puţin obiectele, ci sentimentele. Cum să iei copii din familie atât de uşor? Vrei să-i protejezi de un eventual abuz, dar le produci o altă traumă, poate chiar mai mare”, spune Nicolae Vlad.
Medicul botoşănean arată că este inadmisibilă acţiunea Protecţiei Copilului în special în cazul bebeluşilor.
”Nu este normal deloc să iei copilul de la sânul mamei. Copilul care consumă lapte natural este mult mai sănătos decât cel care consumă lapte praf. Odată cu laptele de la sân suge şi o parte din fiinţa ei, încorporează o parte din fiinţa mamei. Şi apoi el simte la un alt nivel depărtarea de mamă. Este cumplit”, adaugă medicul.
Din punctul acestuia de vedere, în cazul unor diferenţe de cultură sau de înţelegere a modului de educare a copilului, norvegienii ar fi trebuit să recurgă la o serie de ore de consiliere, de schimbare a percepţiei în aşa fel încât familia să se armonizeze cu cerinţele şi legislaţia norvegiană, fără să se ajungă la separarea copiilor.
”Există şi alte metode înainte de a separa nişte copii de părinţii, de a-i lua din mediul în care au crescut, de a le aplica o traumă. Dacă nu este un caz dovedit, clar de abuz, nu poţi să faci asta unei familii”, precizează Vlad.
