Primul transplant de cord la om din România se leagă de numele chirurgilor cardiaci Radu Deac și Șerban Brădișteanu și a fost efectuat în 1999, potrivit Agerpres.
Profesorul Radu Deac, considerat "cel mai important chirurg cardiac al ultimelor două decenii", a realizat, de-a lungul carierei, peste 35 de transplanturi, 10.000 de intervenții pe cord deschis și 5.000 de intervenții pe cord închis.
La 5 aprilie 1973, Radu Deac a efectuat prima operație pe cord deschis, ajutat de profesorul Ioan Pop.
Primul transplant de inimă l-a efectuat în 1999, la solicitarea și împreună cu medicul Șerban Brădișteanu, la Spitalul de Urgență Floreasca. Două săptămâni mai târziu, pe 14 noiembrie 1999, a efectuat, la Târgu-Mureș, al doilea transplant din țară. Primul beneficiar al unui transplant de cord a fost Paul Corjautan, care avea 23 de ani și diagnosticul de cardiomiopatie dilatativă.
El a primit inima unei fete, Gabriela Spiridon (21 de ani), victima unui accident de tren. Șansa la viață pentru Paul a fost medicul Șerban Brădișteanu, cel care a avut curajul de a realiza, în premieră în România, o astfel de intervenție. Doctorul Brădișteanu, care la acea vreme era șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară la Spitalul Floreasca, l-a chemat la București pe doctorul Deac și împreună au reușit să-i dea o nouă șansă la viață tânărului Paul.
În 2007, o altă viață era salvată prin transplant de cord. Florentina Ștefan (57 de ani), din Botoșani, care era diagnostictă cu cardiomiopatie dilatativă, a primit inima unui tânăr de 18 ani, decedat într-un accident de motocicletă. Operația a fost efectuată la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, condus la acea vreme de profesorul Radu Deac.
La începutul anului 2015, a fost efectuat primul transplant de cord cu inimă artificială, pacientul fiind Radu Curcă (44 de ani) din Suceava, care se născuse cu insuficiență cardiacă. El a primit un stimulator metalic, care îi ajută inima să pompeze sânge în organism. Intervenția, o premieră pentru România, a durat peste patru ore și a fost realizată la Institutul pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, de o echipă condusă de profesorul Horațiu Suciu, din care au făcut parte medicul Bojan Biocina din Croația și medicul Peter Branecky din Germania.
''Este o pompă care preia sângele și îl trimite în aortă. Deci sângele este preluat din inimă, rotit și iese practic cu un debit de până la 10 litri pe minut. Se implantează în vârful inimii, se pune un inel. Practic, mușchiul se taie și se introduce acest dispozitiv în alveolă, după care această proteză merge în aortă, iar sângele este preluat din ventricul'', explica atunci într-un interviu televizat medicul Horațiu Suciu.
Inima artificială este conectată la o baterie exterioară reîncărcabilă, care funcționează minimum șase ore. Medicii spun că pacienții care au un astfel de implant pot duce o viață normală. Procedeul se realizează de mai mult timp în Europa Centrală, în timp ce în zona Europei de Est au fost începute programe similare în Croația — în 2007, în Ungaria — în 2012, în Serbia — în 2013.
