În primăvara anului trecut, s-a iscat un adevărat iureş în spaţiul public ca urmare a declaraţiei acamicianului Leon Dănăilă, eminent neurochirug, potrivit căreia îşi va vinde apartamentul la bloc pe care îl are în Capitală – singurul bun pe care îl mai deţinea - pentru a face rost de banii necesari publicării unui tratat de specialitate, scriu reporterii de la Adevărul.
La aproape un an de la această declaraţie făcută, academicianul Leon Dănăilă spune că regretă. „Nu trebuia să spun nimic. Ca să nu se supere lumea“, a motivat acesta într-un interviu acordat pentru sursa citată. Academicianul recunoaşte însă că în urma veştii că are nevoie de bani pentru a-şi publica tratatele de specialitate românii de peste hotare mai ales care îl cunosc sau îl apreciază s-au mobilizat să dea o mână de ajutor.
„M-au sunat cei care auziseră de mine. Din Germania, din Irlanda, de la New York, de la nişte asociaţii şi mi-au spus că vor să contribuie cu bani ca să-mi pot scoate cartea. Eu le-am spus că nu strâng niciun ban şi dacă vor să doneze să ia legătura cu Editura Academiei Române. Mi-a promis directorul editurii că vor scoate cartea pe cheltuiala lor, împreună cu banii din aceste donaţii“, a explicat profesorul Leon Dănăilă.
Cartea este programată să apară în această vară. Cel mai recent tratat publicat de academician - Functional neuroanatomy of the brain – publicat în urmă cu câţiva ani însumează 2.000 de pagini în trei volume. Neurochirurgul a plătit din buzunar pentru publicarea lui circa 100.000 de lei. Tratatul nu a fost distribuit în librării pentru că I s-a spus că editura nu se mai ocupă de aşa ceva, astfel că profesorul l-a distribuit singur. Cu tot ajutorul promis de Academie, Leon Dănăilă şi-a vândut apartamentul pe care îl avea în Bucureşti, singurul bun de care mai dispunea pentru a face rost de bani necesari finalizării unei cercetări începute în urmă cu ceva timp. În 2006, profesorul anunţa că a descoperit o nouă formaţiune în creier, o nouă celulă, împreună cu biologul Viorel Păiş.
„Este o celulă foarte lungă, sub formă de sfoară care protejază dacă hematiile (n.r. - celulele care transportă oxigenul spre ţesuturi) ies din vasul de sânge, celula respectivă le opreşte, ca să nu plece substanţa nobilă a creierului“, explica la vremea aceea profesorul.
