Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Botoșani, Valeriu Iftime explică într-o postare publică efectele pe care urmează să le aibă unele măsuri gândite de guvernanți pentru acoperirea deficitului bugetar.
Concret, omul de afaceri susține că eliminarea subită a facilităților pentru anumite industrii duce doar la pierderi, iar 100.000 de muncitori din construcții ar putea ieși din sistem, conform calculelor.
Redăm în continuare postarea integrală cu mențiunea că titlurile ne aparțin:
Dacă vrei să dărâmi un sistem economic, care și așa merge greu, primul lucru pe care poți să-l faci e să dereglezi cele două-trei mecanisme care încă mai funcționează. Asta se întâmplă în aceste zile cu noul guvern, care încearcă continuu, de când a fost instalat, să găsească bani pentru a acoperi deficitul enorm pe care-l înregistrează la bugetul statului.
Cum vor să facă rost de bani guvernanții noștri? Majorând unele taxe și impozite și eliminând facilitățile fiscale acordate unor sectoare economice, exact cele care merg bine în prezent și care aduc cele mai mari venituri la buget: IT-ul și construcțiile. Un joc cu focul din care nu poți ieși fără să te arzi. În cazul nostru, fără a prăji și mai rău bugetul de stat.
Fără îndoială că lucrurile astea se pot face și ele cumva, dar în nici un caz lovind cu toporul acolo unde ai nevoie doar de o șurubelniță fină pentru a face reglajele necesare. Nu poți să vii dintr-odată și să spui că de la 1 septembrie, adică peste câteva săptămâni, elimini total sau parțial facilitățile din două mari industrii ale țării. De ce? Pentru că, fără a oferi timpul necesar reorganizării, pui în pericol stabilitatea tuturor companiilor din domeniu, locurile de muncă pentru sute de mii de oameni și ducerea la bun sfârșit a contractelor aflate deja în derulare la această dată. Rezultatul va fi că, în loc să câștigi niște bani pentru buget, conform unor calcule făcute din pix prin vreun birou guvernamental, vei pierde mult mai mulți.
În IT, eliminarea taxelor poate împinge mii de companii să se relocheze în alte țări. Cu siguranță, zeci și zeci de mii de IT-iști extrem de valoroși, vor decide să își facă treaba pentru firme din străinătate.
În construcții, situația poate deveni și mai dramatică. La această dată în această industrie sunt angajați 450.000 de muncitori. Iar cifra nu este deloc mare, ba chiar ar trebui să crească, pentru că în România sunt estimate în total investiții de circa 150 de miliarde de euro până în 2030. Ce se va întâmpla cu forța de muncă dacă tu, guvern, elimini brusc facilitățile, fără un timp de pregătire? Conform estimărilor patronatului din domeniu, 100.000 de constructori români vor pleca să muncească în alte țări. Deci în loc să cauți să sporești atractivitatea unui loc de muncă în acest domeniu pentru muncitori, tu o scazi prin măsuri pripite, disperate și provoci o criză de forță de muncă ce nu va putea fi compensată ușor.
Nicio companie nu poate să onoreze un contract aflat în derulare, dacă îi cresc peste noapte cu 30% cheltuielile. Urmarea eliminării facilităților va fi, logic, blocarea a foarte multe investiții, închiderea șantierelor, pierderea muncitorilor sau împingerea lor spre munca la negru, adică pierderi pe linie pentru toată lumea, angajați, companii, beneficiari ai proiectelor, bugetul statului. De ce să faci așa ceva fără cap, peste noapte?
Conform analizelor, 100.000 de muncitori care ar putea pleca într-un timp de 2-3 ani din sistem ar duce la aproape 5 miliarde de euro pe an producție nerealizată. Toate taxele pe care le-ar introduce acum guvernul ar aduna aproximativ 750 de milioane de euro pe an la buget. Comparați beneficiile și pierderile!
Nu vorbesc doar de contracte blocate, nu vorbesc de producție economică nefăcută. Vorbesc de oameni care vor câștiga mai puțin, de o industrie care funcționează astăzi și care se va deregla, de bani europeni pierduți (care și așa sunt absorbiți astăzi doar într-un procent de 50% și care vor ajunge la 30%), de munca la negru sau la gri pentru mulți dintre cei care nu vor pleca imediat spre alte zone.
Dacă tot se vorbește de sute de kilometri de autostrăzi, de miliarde de euro care vin prin PNRR, de investițiile enorme ale statului care trebuie făcute în domeniul energetic sau în infrastructură, atunci de ce, în loc să atragem 100.000 de muncitori în domeniu, noi îndepărtăm 100.000 de muncitori, minim, din această industrie?
Da, jaloanele negociate cu Uniunea Europeană în cadrul PNRR trebuie respectate. Dar nu prin măsuri luate de pe o zi pe alta, care distrug industrii întregi, ci așa cum este prevăzut în documente, adică treptat, până la orizontul anilor 2027-2028. Foamea de bani la buget e reală, dar soluțiile corecte pentru reducerea deficitului bugetar sunt altele: reducerea substanțială, nu numai de formă, a cheltuielilor cu un aparat bugetar mult supradimensionat și îmbunătățirea colectării veniturilor printr-o luptă reală și eficientă cu evaziunea fiscală.
În final mai spun doar atât: sper ca tot ce a transmis Guvernului până acum Federația Patronatului din Construcții, cu analize și demonstrații cu cifre exacte privind urmările eliminării subite a facilităților, să fie ascultat.
