Candidatul Alianței USR – PLUS la funcția de primar al municipiului Botoșani face parte din categoria pretendenților surpriză. Și aceasta nu neapărat prin prisma postului deținut în conducerea Uniunii Salvați România, care îl îndreptățea la o asemenea candidatură, ci a faptului că inițial un alt membru de partid fusese nominalizat să intre în cursă. Cum a ajuns până la urmă Marcel Gheorghiță aspirant oficial USR – PLUS la Primărie și planurile sale pentru Botoșani, le puteți afla din acest interviu.
- Dle Gheorghiță, a fost o adevărată discuție în USR vizavi de această candidatură la Primărie, inițial a fost nominalizat Gelu Graur, apoi dvs. În final, de ce nu Gelu Graur, ci dvs.?
- Au fost alegeri interne, totul este pe bază de alegeri, totul este transparent. Gelu Graur a câștigat scrutinul pentru candidatura la Primărie, dar ceilalți colegi i-au acordat doar locul 5 pe lista candidaților la Consiliul Local și acest lucru nu i-a convenit, nu am înțeles de ce. El a invocat faptul că la celelalte partide așa se face, candidatul la Primărie este și primul pe lista de la CL...
- Cam asta este practica, într-adevăr...
- Asta este practica, doar că noi încercăm să facem politică altfel. Nu ne luăm după regulile celorlalte partide vechi care ne-au arătat ce pot face. Noi am încercat să facem totul legal, totul prin vot, totul transparent și așa s-a ajuns la un conflict din partea lui. Ne pare rău că nu a acceptat să fie, fiind doi, eu sunt pe poziția a doua, el a renunțat, a trebuit să candidez eu și mergem mai departe.
- Dar de ce spuneți că a trebuit, nu vă doreați lucrul acesta?
- Ba da, îmi doream lucrul acesta, dar sincer, aș fi preferat să fiu în echipa USR care va da un primar, l-aș fi sprijinit pe Gelu cu toate posibilitățile să câștige Primăria Botoșani. Adică, eu cred că el ar fi avut nevoie de mine în campanie și de ceilalți colegi, să-șlajutăm să câștige, e un om în plus, un om care contează.
- Și dvs. pe ce loc sunteți pe lista de la CL?
- Pe locul 1.
- Păi, pare că a fost o regulă doar pentru Gelu Graur, cea cu locul 5.
- Este adevărat, dar au fost alegeri, s-au dat voturi, au fost discuții ulterioare, au fost colegi care au vrut să vadă. Ei au văzut buletinele de vot, au văzut punctajele. Există transparență, nu avem nimic de ascuns.
- M-am uitat pe programul dvs. electoral și am văzut că militați, să spunem așa, pentru crearea unui brand de oraș. Cum vedeți acest brand de oraș, pe ce ar trebui el să se axeze?
- Știu de unde a plecat ideea asta de brand de oraș. Intrând pe fiecare intrare din județ vedem stema județului cu patru personalități. Venim în oraș, în municipiu și nu găsim decât în foarte puține locuri informații despre personalitățile locale. Sunt localități, dacă ne uităm prin țară, care nu au personalitățile noastre culturale, valorile noastre culturale, dar reușesc să facă turism pe chestia asta. Ne-ar trebui un brand de oraș ca să promovăm pe partea de turism cultural, să promovăm municipiul nostru pentru că suntem în capătul țării și nu avem cu ce să-i atragem. Decât cu un festival, două și cam atât.
- Aveți în minte și un slogan pentru Botoșani?
- Nu, nu ne-am gândit la un slogan la momentul acesta, sperăm să putem face un slogan care să aibă impact, pe care să-l promovăm și în jurul căruia să avem cu adevărat un proiect fezabil cu care să aducem bani în primul rând, fără bani nu putem face nimic.
- Am văzut că aveți în același program de candidatură un punct special pentru a transforma Botoșaniul într-un smart-city, de la sisteme WI-FI în mijloacele de transport în comun până la un sistem de alertare a populației prin intermediul mijloacelor IT. Cum facem noi acest lucru și mai ales cu ce bani?
- Toate discuțiile se poartă în jurul fondurilor europene în perioada asta. Au fost foarte mulți bani pe piața fondurilor, au fost foarte puțini accesați de Botoșani și de multe alte orașe...
- Primarul spune că are contracte semnate în valoare de 85 de milioane de euro.
- E ușor să spui, acum să vedem și rezultatele. E incontestabil ce a făcut el, ce se vede, unele dintre ele – bine, nu căutăm nod în papură - sunt lucruri pe care le-a făcut bune, dar sunt foarte puține lucruri făcute. Foarte puține, nu putem spune, în patru ani de zile am rămas aproape în loc. S-au făcut foarte, foarte puține lucruri, au fost bani foarte mulți și nu s-au luat, nu s-au depus proiecte. Uitați-vă pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene să vedeți câte orașe și câte municipii au accesat fonduri. Noi suntem printre ultimele. Avem nevoie de infrastructură, vor fi bani din 2021, vor fi vreo 81 – 82 de miliarde, bani pentru infrastructură, pentru mediu. Trebuie să profităm din plin de ei, dar nu cu cineva, cu un aparat care până acum nu a reușit... Nu vreau să critic, că o să pară un atac, dar avem nevoie de oameni profesioniști. Avem nevoie de oameni care să poată atrage banii ăia, ni se dau bani aproape degeaba. Noi nu vrem să-i luăm sau nu suntem în stare să-i luăm.
- OK, acest smart-city pe care îl vedeți dvs., pe ce axă, pe ce proiect, că avem POR, POCU, POCA, POC, sunt o mulțime de programe, v-ați gândit efectiv pe ce axă, că așa ca literatură sună foarte frumos, toată lumea vrea să avem smart-city.
- Da, este adevărat, dar așteptăm deschiderea granturilor acum și o să vedem pe care putem. Știm că sunt niște fonduri pe dezvoltarea infrastructurii și pe infrastructura, asta ne gândim să încercăm să modificăm partea de canalizare care are mari probleme, vedem la fiecare ploaie că sunt probleme.
.JPG)
- Aici ține de Consiliul Județean, de Nova Apaserv care este o societate la care acționar majoritar este CJ.
- Este adevărat, dar știți foarte bine că vorbim de municipiul Botoșani și aici suntem toți împărțiți, locuim toți și suntem implicați. Nu putem să lăsăm: bă, e treaba lor și lăsăm să-și facă ei treaba.
- Da, dar nici nu pot să dau cu var în apartamentul vecinului.
- Putem colabora și putem să le zicem: hai să facem, este treaba voastră, dar hai să facem, vă dăm noi informațiile, hai să colaborăm și să facem treabă. Ei și-au împărțit, nu știu, nu s-au înțeles, nu reușesc să colaboreze cât de bine ar trebui.
- Bine, sunt și tot felul de ambiții politice la mijloc probabil.
- Probabil, acum după patru ani nici nu știu dacă e de plâns sau de râs, ei zic că ăla nu m-a lăsat, ăla m-a blocat, ăla nu știu ce. Aș fi preferat să citesc în campanie electorală: da, uite, împreună cu oponenții mei am făcut aia, am făcut aia, am făcut aia. Ei se acuză că nu m-au lăsat să fac, nu am făcut din cauza lor, genul ăsta. De ce nu s-au gândit înainte? Bă, dacă-l blochez pe ăla nu se face, dacă el mă blochează pe mine, nu se face. Hai să ne unim și să facem pentru unii sau alții, facem pentru binele orașului, pentru municipiu.
- Am să revin la această unire de care vorbiți, dar nu pot să trec peste faptul că v-ați referit în program și la învățământul profesional despre care ați afirmat și aici trebuie chiar să citesc cuvânt cu cuvânt: „nu mai e văzut ca fiind foarte sexy”.
- (Râde) Da.
- Ce ați vrut să spuneți cu asta?
- Da, în rândul elevilor, adolescenților, cumva învățământul profesional e văzut ca un învățământ nu foarte calificat. Adică cei care nu prea reușesc să învețe la școală, se duc să învețe o meserie. Din păcate, exact meseriile astea acum constituie baza pieței de muncă. Ori școlile profesionale s-au cam închis și multe din meserii s-au pierdut. Și vă spun în cunoștință de cauză, pentru că eu colaborez cu firme și predau, sunt lector, pe partea de inginer instalații electrice, cursuri de electricieni în construcție. Mai fac lucruri practice și uneori și teoretice și știu că vin foarte mulți tineri care vor să învețe o meserie și nu au posibilitatea la școală, nu se mai fac cursuri.
- Bine și ce pot face în sensul acesta Primăria sau Consiliul Local?
- Pot să sprijine, să ia contact cu firmele care activează în anumite domenii și noi avem aici câțiva jucători mari pe piața confecțiilor metalice în domeniul instalațiilor electrice sau a tablourilor electrice să zicem, unde și-ar putea face rost de forță de muncă, exact de pe băncile școlii, deci ar fi un aport între școlile profesionale și respectivele firme.
- Da, dar nu cred că Primăria poate să facă programa pentru școli.
- Nu, primăria poate fi un intermediar, exact ca și la celelalte discuții, poate fi liantul între cele două părți. Să nu aducem ruptura, să creăm locuri de muncă și cu ocazia asta tinerii prind experiență și crește nivelul profesional al lor și nivelul salarial al orașului. Și sperăm că rămân aici, nu mai pleacă în afară, chiar dacă salariile sunt mult mai atractive afară, dar ești acasă.
- Trebuie să recunosc că am văzut în programul dvs. un lucru care cu siguranță mi-a plăcut: eliminarea garajelor care ocupă foarte mult din domeniul public în Botoșani, unu. Și a doua problemă pe care o generează este că posesorii lor, sau mă rog, concesionarii, depinde de la caz la caz, nici măcar nu le folosesc pentru automobile, depozitează acolo tot felul de mărfuri, le-au transformat în niște boxe. Ca idee este foarte bună, dar cum îi scoatem pe oamenii respectivi din garaje?
- Trebuie văzut caz cu caz, trebuie cercetat. E o luptă de durată, dar cred că va avea aplicabilitate pentru că nu e doar în cazul garajelor, mai avem dubele parcate peste tot, care la fel sunt folosite exact pe post de magazie, ca și garajele, și ocupă locuri care ar trebui folosite de cetățenii orașului din apropierea lor. Ori văd că nimeni nu are grijă, există o Hotărâre de Consiliu Local în care se spune că nu au voie să parcheze, să ocupe locuri de parcare cu utilitare, autobuze, microbuze, nu are cine să controleze. Ori sunt prea buni prieteni și nu vor să se deranjeze unul pe altul, ori nu-și fac treaba.
- Dar sunteți conștient că atunci când v-ați trecut acest lucru în planul pentru Botoșani pierdeți sute de voturi de la oamenii care au aceste garaje.
- Da, ne asumăm, dar să știți că nu o să fie o acțiune în forță, să spunem: da, tu ai marfă, ți-l dărâmăm. O să încercăm să avem o înțelegere cu ei, să încercăm să-i relocăm sau să găsim alte soluții, amiabile. Nu neapărat să le închidem contractele, concesiunile și să le dărâmăm că nu au autorizație sau... încercăm să le dăm alternative.
.JPG)
- USR-ul mi se pare că are o problemă de asumare la Botoșani și mă gândesc la acele conturi false pe Facebook pe care le tot folosiți. De ce nu aveți curajul să spuneți direct lucrurile acelea și apelați la acest tertip, să-i spunem?
- Știu că ni se reproșează de multe ori, conturile false nu sunt ale USR-ului. Avem niște membri, eu ca președinte nu pot să-i iau pe fiecare să-l întreb: e al tău contul? Ce face fiecare în timpul lui este problema lui, atât timp cât nu aduce prejudicii imaginii noastre, nu avem nicio problemă. Dar să ținem cont că suntem în mileniul III, foarte multe informații circulă pe rețele de socializare și noi trebuie să fim pregătiți și împotriva atacurilor. Nu putem sta nemișcați împotriva atacurilor altora din exterior.
- Știți cum e, atunci când vine o formațiune politică nouă, te aștepți să vină așa cu pieptul deschis la luptă și să nu recurgă la astfel de practici.
- Haideți să vedem în presa locală, nouă ni se atribuie câteva conturi, două, trei, cinci. Tot citesc și eu din discuții, dar vă spun că sunt candidați independenți care au mult mai multe decât noi sau partidele tradiționale.
- Acum, într-adevăr, în precampania electorală au apărut o mulțime, dar la USR era o practică mai veche, nu au apărut recent.
- Haideți să vedem conturile lor, vă spun că sunt făcute de foarte mult timp,dar că au fost reactivate acum. Exact în scop electoral sunt făcute pentru a denigra anumite persoane sau anumite formațiuni.
- Am să dezvălui un mic secret, v-am sunat joi (10 septembrie – n.r.) să vă propun realizarea acestui interviu și mi-ați spus că sunteți în județ, în campanie. Ce caută candidatul de la Primăria Botoșani, în campanie în județ?
- Ha! Noi cei de la USR suntem ca o familie, ne împărțim sarcinile cu adevărat, ne luăm anumite sarcini, dar atât timp cât sunt disponibil și pot să ajut și pe colegii din județ și pot să discut la urma-urmei cu oamenii, câștigul este mult mai mare. Pentru că orice om contează și discuția cu orice om din stradă contează. Și eu cred că reușesc să vorbesc pe limba oricărui om din orice mediu. Pentru că și eu am crescut într-o familie oarecum modestă, am avut oameni, am avut colegi din diferite medii sociale și am reușit să mă înțeleg cu oricine din apropierea mea.
- Ați vorbit adineauri despre faptul că ar trebui ca forțele politice să încerce să-și dea mâna măcar în privința proiectelor importante. Cu cine o să-și dea mâna USR după alegerile locale?
- Noi am declarat și o să vedeți și pe viitor că vom sprijini orice proiect bun, legal, bine făcut, în folosul comunității. Deci miza electorală este de fapt bunăstarea orașului și creșterea calității vieții cetățenilor în oraș, nu să fie cutare nu știu ce mare personalitate politică. Toți politicienii locali trebuie să înțeleagă că sunt aleși de către cetățeni și trebuie să-i reprezinte pe ei, pe cetățeni. Nu pentru salarii, nu să facă trafic de influență sau să-și rezolve problemele lor.
- Da, în teorie foarte bine...
- Sună a clișeu, doar că noi am spus, că vrem să facem politică aplecată, politică altfel. De asta suntem zi de zi pe stradă, de asta discutăm cu oamenii și încercăm să le spunem. Și foarte mulți reacționează pozitiv, își dau seama: da, sunteți băieți tineri, pregătiți, vreți să faceți. Hai că de data asta vă sprijinim, că ne-am săturat.
- OK și dacă va iniția un consilier sau un primar PSD un proiect, îl veți susține?
- Ce spuneam, dacă proiectele sunt în folosul comunității, desigur. Nu contează culoarea politică, că e roșu, că e galben, că e verde, că e portocaliu, nu contează. Vrem să facem treabă pentru Botoșani nu pentru mine sau pentru colegii mei de la USR.
- Dacă vorbim de posibile alianțe după data de 27 septembrie, înseamnă că ar trebui să intrați în CL sau CJ. Care este obiectivul realist al USR la CJ și la Municipiul Botoșani?
- Obiectivul nostru este să avem cinci consilieri locali și patru la CJ.
- Încercam să calculez în procente, este optimist ceea ce vă propuneți.
- Da, dar știți ce se întâmplă? Ne bazăm pe unele sondaje, ne bazăm pe unele rezultate și țineți cont că suntem într-o alianță și acum în alianță vom mai câștiga câte un consilier. De asta ne și bazăm pe cifrele astea. Noi ne dorim mai mult, dar haideți să fim realiști, pe acolo cred că suntem.
- Aveți planuri personal pentru funcția de viceprimar?
- Nu mi-am făcut niciodată planuri pentru funcția de viceprimar, eu sunt inginer, lucrez în domeniul privat, deocamdată sunt în concediu pentru campania electorală, mă întorc la serviciu când voi termina cu campania pentru că și ei au nevoie de mine cum și eu am nevoie de un job.
Comandat de UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA – ORG. JUD. BOTOȘANI, realizat de SC Savin Consulting Press SRL, Cod unic de identificare mandatar financiar 21200251
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
