Procurorii DIICOT au adunat date despre grupare începând din luna aprilie a acestui an.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial Suceava, au acţionat, la finele lunii iunie, într-un dosar de trafic de migranţi, după ce, într-un interval scurt de timp, fuseseră depistaţi mai mulţi migranţi trecuţi fraudulos peste fâşia verde, din Ucraina spre Botoşani, care erau cazaţi apoi pe raza judeţului Suceava.
Din cercetări a rezultat că este vorba de un grup infracţional organizat, format din suceveni şi Din cercetări a rezultat că este vorba de un grup infracţional organizat, format din suceveni şi botoşăneni,care se ocupa de transportul migranţilor pe ruta Ibăneşti (Botoşani) – Dorohoi – municipiul Botoşani – Suceava, după ce în prealabil străinii proveniţi din Asia Centrală şi de Sud erau trecuţi peste fâşia verde de ucraineni.
Anchetatorii au descoperit migranţi din Pakistan şi Bangladesh care sperau să ajungă într-o ţară din spaţiul Schengen. Migranţii pun la bătaie sume cuprinse între 8.000 şi 15.000 de dolari, bani care se împart pentru trecerea peste fiecare frontieră, mai rezultă din cercetări.
Procurorii DIICOT au strâns date despre grupare începând cu luna aprilie, informează Monitorul de Suceava. A rezultat că persoane din Ucraina, împreună cu suceveni şi botoşăneni, au constituit un grup infracţional organizat care transporta migranţi originari din ţări ale Asiei Centrale şi de Sud, care nu posedau documente pentru a intra legal în Uniunea Europeană, şi care erau racolaţi din Ucraina şi transportaţi pe teritoriul României, pentru a ajunge ulterior în ţări din spaţiul Schengen.
Membrii ucraineni ai grupării, care nu sunt identificaţi, acţionau coordonat alături de inculpatul Florin Burduja, împreună cu care stabileau detaliile realizării trecerii migranţilor peste linia de frontieră, pe raza judeţului Botoşani, fiind vorba de locuri greu accesibile patrulelor de frontieră.
Membrii din Botoşani ai grupării, din localităţile de frontieră Ibăneşti şi Racovăţ, arată procurorii DIICOT, cunoşteau foarte bine configuraţia zonei şi ştiau unde trebuie aşteptaţi migranţii şi se ocupau de preluarea acestora şi călăuzirea lor până în localitatea botoşăneană Ibăneşti, unde erau cazaţi la inculpatul Victor Burduja.
Urma apoi transferul spre municipiul Suceava, care se desfăşura în mod coordonat, unii din membrii grupării circulând cu maşini antemergător, în scopul evitării controalelor şi pentru a verifica siguranţa traseului. Inculpaţii Ciprian Aurelian Senculeţ şi Florin Gheorghe Golescu erau cei care preluau migranţii din zona municipiului Suceava, rezultă din anchetă.
Pe parcursul cercetărilor, structurile de combatere a crimei organizate au interceptat patru transporturi de migranţi.
La mijlocul lunii mai, într-una din camerele unui hotel de lângă Gara Suceava, poliţiştii de la Secţia Burdujeni, alături de colegi de la Biroul pentru Imigrări, au depistat trei cetăţeni de origine pakistaneză. Aceştia fuseseră aduşi de la Botoşani cu două maşini şi erau cazaţi la hotel în căutarea unei variante sigure de scoatere din România către Ungaria.
Într-un alt caz, în noaptea de 9 spre 10 iunie, a fost vorba de alţi trei pakistanezi care au fost trecuţi pe teritoriul României, prin Botoşani, dar nu au putut fi preluaţi de membrii locali ai grupării. Cei trei migranţi au fost depistaţi hoinărind în zona frontierei, a doua zi dimineaţă.
În noaptea de 26 spre 27 iunie, la o distanţă de 700 de metri de linia de frontieră, grănicerii ucraineni au descoperit şi reţinut patru cetăţeni din Bangladesh. La o distanţă de aproximativ o sută de metri în interior faţă de linia de frontieră, pe raza comunei Pomârla, judeţul Botoşani, poliţiştii de frontieră l-au descoperit pe inculpatul Florin Gabriel Zvîncă, care urma să-i preia pe cei patru.
Pe 28 iunie, alţi migranţi au fost ridicaţi dintr-un apartament din Rădăuţi.
Din cercetările efectuate în acest dosar rezultă că pentru transportul şi călăuzirea unui migrant până în diverse ţări din spaţiul Schengen se percep, de regulă, sume cuprinse între 6.000 şi 15.000 de dolari. Plăţile se fac fragmentat, în avans, pentru frontierele care urmează a fi tranzitate.
Migranţii sunt instruiţi ca în cazul în care sunt depistaţi pe teritoriul României să solicite statut de refugiat, pentru a fi cazaţi în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări. Este şi cazul Centrului de Cazare a azilanţilor de la Rădăuţi, care are un regim deschis, în sensul că, după ce sunt înregistraţi şi cazaţi, migranţii pot părăsi centrul pe timpul zilei, fără formalităţi suplimentare.
Anchetatori au date că migranţii au fost recontactaţi şi în timp ce erau în centrele de azil. Scopul era reluarea drumului acestora spre tărâmul făgăduinţei lor, adică o ţară din spaţiul Schengen.
„Migranţii sunt preluaţi fie din apropierea centrelor în care sunt cazaţi, fie sunt coordonaţi telefonic către alte zone mai îndepărtate şi mai sigure de întâlnire, membrii grupării sporindu-şi astfel mijloacele de precauţie”, a mai rezultat din cercetările procurorilor DIICOT.
În acest doar au fost puşi sub acuzare şi prezentaţi instanţelor de judecată, cu propunere de arestare preventivă, următorii inculpaţi: Florin Burduja, Victor Burduja, Mircea Răuţu, Ciprian Aurelian Senculeţ, Florin Gheorghe Golescu, Ovidiu Porfireanu şi Gabriel Florin Zvîncă. Cei şapte au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile de Tribunalul Suceava, decizie rămasă definitivă la Curtea de Apel Suceava. Ei vor răspunde pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de migranţi în formă continuată.
Inculpaţii din acest material se bucură de prezumţia de nevinovăţie, până la o decizie definitivă a instanţelor de judecată.
Anul trecut, în luna septembrie, un numeros grup de refugiaţi din Irak, 16 bărbaţi, femei şi copii, au încercat să plece din Gara Burdujeni către Timişoara, însă au fost opriţi din drumul lor clandestin de către poliţiştii de la Serviciul Judeţean Transporturi, care erau de serviciu în staţia CFR.
Cei 16 proveneau din Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din municipiul Rădăuţi şi, conform regulamentului, seara trebuiau să fie în centru, la apel. Dacă ar fi fost lăsaţi să plece, a doua zi dimineaţă cei 16 ar fi fost în Timişoara. La nivel declarativ, aceştia au spus că vor să ajungă la azilul de la Timişoara, la rude şi prieteni, însă foarte probabil sperau să migreze spre Ungaria.
