În unele cazuri intenția de trimitere acasă a unor pensionari – salariați este îndreptățită. În altele însă, realitatea indică situații dramatice în care unități importante de servicii publice pot intra în blocaje.

Istoric legal în România recentă

În 2009 era în vigoare Legea 329/2009 care permitea cumulul pensiei cu salariul, dacă pensia netă era mai mică decât câștigul mediul salarial brut.

Câștigul mediul salarial brut este de 5.163 de lei la momentul actual. Și, potrivit datelor oficiale probabil că la Botoșani sunt înregistrate maximum 10 persoane care să beneficieze de pensii mai mari de 5.163 de lei.

Și nu ne referim la pensiile de servicii, denumite generic pensii speciale.

În 2014, în plină campanie electorală, în guvernarea Victor Ponta, Legea 329/2009 este abrogată prin Legea 134 care lasă la liber cumulul pensiei cu salariul, indiferent de cuantumul pensiei. Este clar că această larghețe îi vizează în special pe „pensionarii de lux” care depășeau câștigul mediul brut pe țară și care astfel puteau să se bucure și de pensie și de un salariu frumușel.

Situația la momentul prezent

Guvernul Ludovic Orban revine asupra pensionarilor cu salarii.

Cumulul pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice, va fi interzis, începând cu anul 2020.

Iar Ministerul Muncii ar fi pregătit deja un proiect de lege care va fi aplicat la bugetul de stat de anul viitor.

La nivelul județului Botoșani vor fi afectate 573 de persoane care vor trebui să opteze pentru pensie sau salariu.

„În momentul de față nu există nicio prevedere legală care să interzică cumulul pensiei cu salariul. Nu există absolut nimic legal. În momentul de față avem fosta lege 329, avem 134 și niște decizii care, spun eu că sunt abuzive ale unor conduceri de instituții, unde spune că se aprobă prelungirea raportului de serviciu cu 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu condiția unei cereri cu 60 de zile înainte și aprobarea anuală”,

Narcis Drețcanu, director adjunct CJP

Concret, aprobarea anuală înseamnă că persoana în cauză trebuie să aibă acordul directorului în fiecare dintre cei 3 ani pentru a rămâne în activitate. Deși legea îi permite să mai lucreze încă 3 ani de zile, în oricare dintre aceștia, coordonatorul instituției poate respinge cererea de continuare a raportului de serviciu.

Domeniile unde sunt pensionari care încă lucrează sunt sănătate, educație, administrație sau servicii publice.

O situație aparte este înregistrată la Spitalul Județean de Urgență unde se regăsesc în această situație 69 de angajați.

Mare parte dintre ei s-au pensionat în grupe de muncă, mai devreme așadar, după ce au lucrat în medii toxice.

„În majoritatea cazurilor, toți cei care s-au pensionat au avut grupe de muncă, radiologia sau alte secții. Așa s-au putut pensiona mai devreme. Și sunt situații dramatice prin care nu au cu cine să înlocuiască persoanele aflate în activitate, în cazul pensionării”,

Narcis Drețcanu, director adjunct CJP

Pe grupele de muncă, A, B sau C, se face un calcul al anilor lucrați, fiind redusă vârsta standard de pensionare. Ca un exemplu, pentru grupa A la un 2 ani de activitate se scade unul din vârsta de pensionare

Așa se face că angajați ai spitalelor au ieșit la pensie de drept, însă continuă să lucreze. Iar marea „tragedie” este că odată ieșiți din câmpul muncii, nu au înlocuitori, fiind un fapt cunoscut deficitul de personal din toate domeniile de activitate.

Defalcat, aceasta este situația cu numărul de angajați care cumulează pensia cu salariul:

*consilierii locali ar putea să nu fie vizați de cumulul pensiilor cu salariile, deoarece indemnizațiile nu sunt acordate în baza unui contract de muncă