O atingere nepotrivită şi o vorbă cu tentă sexuală spusă unei femei sunt fapte care vor fi aspru taxate de acum înainte.
Oamenii legii spun însă că astfel de fapte nu vor fi simplu de probat, iar victimele vor trebui să dovedească că au fost agresate pentru ca hărţuitorii să poată fi pedepsiţi.
Definiri vagi, carenţe în legislaţie, precum şi categorii întregi de forme de hărţuire care nu intrau sub incidenţa legii, au făcut ca în România, să fie frecvente situaţiile în care femeile nu aveau cui să ceară ajutorul în situaţia în care erau agresate pe stradă, în metrou sau în autobuz. Altfel spus, formele considerate mai uşoare, precum hărţuirea stradală, căreia îi cad victime mii de femei (pipăitul, fluieratul, adresarea de apelative precum „păpuşă”, „pisi”, propuneri cu diverse conţinuturi obscene etc.), reuşeau să scape legii penale, iar pe Codul Civil poliţiştii nu aveau la îndemână instrumente pe care să le aplice în astfel de cazuri. De acum încolo, astfel de practici ar trebui să poată fi sancţionate contravenţional cu amenzi de până la 10.000 de lei. Condiţia este că femeia hărţuită pe strada să sune imediat la 112 şi să povestească ce a păţit, sau de faţă să fie un agent. Mai exact, să poată dovedi că a fost agresată.
Concret, crimonologii spun că legea va fi extrem de greu de aplicat, pentru că agresiunile sunt dificil de probat.
„Este foarte dificil să probezi faptele de hărţuire sexuală şi probele să fie acceptate. Vorbim de subiectivismul probelor şi al celor ce le interepretează. Legea are foarte mult subiectivism în materie de probatoriu. Hărţurile pe stradă pot fi probate cu martori. Este însă foarte greu, pentru că, în general, oamenii se feresc să aibă de-a face cu justiţia. Mai pot fi probate cu imagini ale unor camere de supraveghere, dar care nu au sonor. Fără sunet, agresorul poate invoca în apărarea lui orice, inclusiv că a fost provocat. La noi nu există educaţie juridică“, a explicat expertul criminolog Dan Antonescu.
Modificarea Legii 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi a fost publicată luni în Monitorul Oficial, după ce actul normativ a fost promulgat de Klaus Iohannis săptămâna trecută. Potrivit legii,
„Este interzis orice comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică definite conform prezentei legi, atât în public, cât şi în privat“.
Aceste fapte „constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 10.000 lei“.
Dispoziţiile acestei legi vor fi puse în practică de Ministerul Afacerilor Interne, prin ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, în zona de competenţă, precum şi de către poliţiştii locali. Potrivit actului normativ, prin hărţuire se înţelege „situaţia în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauză şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor“.
Prin hărţuire sexuală se înţelege „situaţia în care se manifestă un comportament nedorit cu conotaţie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor“. În fine. prin hărţuire psihologică se înţelege „orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic şi implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenţionate şi care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane“, mai prevede legea. Iniţial, proiectul acestei legi, iniţiat de deputata independentă Oana Bîzgan, prevedea amenzi de până la 100.000 de lei, dar deputaţii, care au avut ultimul cuvânt în procesul legislativ, au redus cuantumul sancţiunilor la 10.000 de lei. Tot deputaţii au extins competenţa aplicării sancţiunilor contravenţionale la jandarmi, poliţişti de frontieră şi poliţişti locali.
Specialiştii spun că legea e bine-venită, în condiţiile în care societatea românească are tendinţa să tolereze actele de hărţuire.
„ Astfel de comportamente sunt drastic sancţionate în statele civilizate. Din păcate, cultura românului încurajează supremaţia şi aroganţa bărbatului faţă de femeie. Să vorbeşti urât unei femei, să o agresezi, este văzut de mulţi ca un semn de bărbăţie şi nu ca o agresiune. Agresiunea sexuală are multe faţete şi faptul că se pot aplica sancţiuni pe loc ar trebui să descurajeze astfel de fapte“, a explicat, pentru Adevărul, psihologul Mihai Copăceanu.
Specialistul avertizează că aceste fapte pot avea consecinţe grave.
„Victimele ajung să aibă sentimente de frică, neîncredere, devalorizarea propriei persoane, care pot duce în timp la anxietate, la depresie. Hărţuirea poate, de asemenea, să ducă la schimbări de ordin social. Victimele ezită să mai iasă afară din casă sau să meargă în anumite locuri. În timp, asta poate duce la izolare socială“, a mai spus specialistul.
Hărţuirea în Codul Penal Până acum, legislaţia din România nu trata în mod expres hărţuirea stradală şi cu atât mai puţin aplicarea de sancţiuni contravenţionale.
Există două forme de hărţuire incriminate în Codul penal:
Hărţuire, în sensul de urmărire (art. 208) – „urmărirea în mod repetat, fără drept sau fără un interes legitim, a unei persoane ori supravegherea locuinţei, locului de muncă sau altor locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere (închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă) “. Acelaşi articol incriminează şi „efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane (închisoare de la o lună la 3 luni sau amendă) “.
Hărţuire sexuală, reglementată de art. 223, se referă la „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare (închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă)“. Ce cred victimele Hărţuirea din spaţii publice, cunoscută şi sub numele de hărţuirea stradală afectează un număr foarte mare de fete şi femei din România. Potrivit sondajelor, opt din zece femei spun că nu se simt în siguranţă când merg pe stradă noaptea, oar patru din zece nu se simt în siguranţă nici în timpul zilei. Mai mult, şapte din zece femei nu se aşteaptă ca vreo altă persoană să intervină dacă sunt hărţuite pe stradă.
