Amenințări cu pistoale, bătăi crunte

În ultimii ani, ofiţerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate organizată şi Terorism au descoperit mai multe reţele transfrontaliere de trafic de persoane. Un astfel de caz s-a petrecut, în anul 2007, în Cehia. Cinci ani mai târziu, trei cetăţeni români au fost condamnaţi la închisoare pentru că au trimis 100 de ţărani din Botoşani, la muncă, peste hotare, informează Digi24.
Au fost cazaţi în condiţii inimaginabile. Au fost vânduţi, pe sume cuprinse între 60 şi 100 de euro, unor cetăţeni ucraineni. „Oamenii au fost ameninţaţi cu puşti, cu pistoale, au fost bătuţi, bătuţi foarte tare. Întotdeauna, în 99% din cazurile pe care le-am instrumentat noi, părţile vătămate provin din familii foarte sărace”,  spune Iulia Diaconu, procuror.

„Când mă dezbrăcam de tricou seara să mă schimb ţâşnea sângele”

În comuna Gorbăneşti, 13 săteni au căzut victime reţelei de traficanţi de persoane. Pe Costică Chiriac l-a convins să plece propria soră. A avut încredere, aşa că a luat-o cu el şi pe fiica sa, în vârstă de 16 ani pe atunci.
„Ne-au dat la construcţii, ne-au pus acolo la construcţii. Care acolo a fost iar bătaie de joc.(...) Ne puneau ca să cărăm fier de 12, până la etajul 10... Încă aveam pe umeri, eram numai rană tot. Spuneau "Românul trebuie să robotai!. Mai rău ca sclavul! Dacă vedeaţi atunci spatele meu cum era... Când mă dezbrăcam de tricou seara să mă schimb ţâşnea sângele ca şi cum ai tăia un pui”, povestește Costică Chiriac.  Pe Ioan Căliniuc, un alt sătean din Gorbăneşti, traficanţii l-au găsit tocmai la marginea unei păduri, unde are o gospodărie izolată.

Pe jos tocmai din Cehia...

„Pe mine m-au băgat jos la tăiat, tăiam cu flexul plăci din astea pentru terasamente. De dimineaţa până seara. 12 ore”, își amintește el. Înainte să plece din România, oamenilor li s-au promis salarii de 1.000 de euro, cazare şi masă. După ce au fost vânduţi, însă, traficanţii le-au reţinut actele, nu le-au plătit munca şi i-au păzit cu arma ca să nu fugă. Botoşănenii au reuşit să fugă. Costica Chiriac și fiica sa au ajuns în România, cu autocarul, după ce s-au ascuns nopţi întregi ca să nu-i găsească exploatatorii. Ioan Căliniuc, însă, a venit pe jos tocmai din Cehia.
„Am mers trei săptămâni şi patru zile. Până am ajuns la unguri, am ajuns la unguri, pe urmă, gata, m-am dus la gară”, povestește Ioan Căliniuc.
„Am ajuns în Oradea la ora 12 noaptea. Am pupat toate pietrele! Am făcut cruce până-n ziuă! Şi m-am rugat că am ajuns pe pământ românesc”, spune Costică Chiriac. Cele două victime spun că totul a pornit de fapt de la sărăcie. Şi că nu s-ar mai duce la muncă în străinătate. Femeia care i-a recrutat pe cei doi bărbaţi locuieşte în aceeaşi comună. Elena Iftime este sora lui Costică Chiriac.

Victimele din sat o consideră pe Elena Iftime vinovată

Instanţa a găsit-o nevinovată, deşi victimele din sat o consideră şi pe ea responsabilă. Contactată de reporteri, femeia susţine că nu ştia unde i-a trimis pe oamenii din comună şi că a fost convinsă de un alt sătean, aflat în prezent în Marea Britanie, că totul este legal.
„În calitate de pârâtă că aş fi dus oameni eu în Cehia, dar nu este adevărat! Aici în sat, Boca Cornel, fostul ginere de-al meu, s-a dus în Botoşani cu un acordeon de vândut. Şi acolo, în faţa bazarului s-a întâlnit cu nişte oameni care au fost implicaţi, unul Marius şi nu mai ştiu cum. El îi cu mustaţă roşie. Eu puneam cartofii în fundul grădinii, în ţarină, aici la noi. Şi a întrebat dacă merg oamenii la lucru. (Aţi luat bani, pentru oamenii ăştia?) N-am luat de o îngheţată, mata înţelegi? (...) Eu să nu-mi mai văd copiii sănătoşi, dacă mi-au dat măcar o îngheţată, mata înţelegi? Eu n-am nimic pe suflet sau pe conştiinţă! Dacă fratele meu crede că am făcut aşa ceva să se gândească bine că are copil şi el. N-am făcut aşa ceva. Dacă era ca cum spun ei că aş fi făcut eu aşa ceva, eu eram arestată de atunci”, spune Elena Iftime, acuzată de trafic de persoane.
Specialiştii cred că astfel de cazuri de sclavie modernă sunt influenţate direct de gradul de sărăcie din zona de unde provin victimele.
„Ca şi factori sau premize care induc aceste vulnerabilităţi pentru infracţiunea de trafic de persoane, în scopul exploatării prin muncă, putem discuta în primul rând de calitatea vieţii la modul general: de ce oamenii se află în poziţia de a-şi căuta un loc de muncă în străinătate”, declară Romulus Ungureanu, director Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).
CITEȘTE:
 Botoșăneni implicați în trafic de persoane în Italia : Fără mâncare, apă și păziți de gardieni