Un caz șocant a zguduit Săveniul în dimineața zilei de luni, 4 noiembrie 2019. O femeie în vârstă de 52 de ani și-a înjunghiat propriul copil și a aruncat cu apă fiartă către soț, opărindu-l.
Ora 7:11.
Un apel la 112 anunța faptul că un minor de 17 ani din orașul Săveni a fost înjunghiat în gât. O ambulanță de la Serviciul Județean a pornit de urgență.
Nimeni nu anticipa dimensiunea tragediei care urma să șocheze comunitatea, mai ales pe oamenii din Săveni care au cunoscut familia în care a avut loc tragedia.
Ora 9:30
Este declarat decesul băiatului de 17 ani după ce medicii s-au chinuit mai bine de o oră să-l resusciteze. Ce era mai șocant în toată această nefericită poveste a fost că autoarea, cea care a înfipt cuțitul, era chiar mama băiatului adolescent.
Era proaspăt venită din Italia. Lucrurile se răciseră între ea și soț și erau încordate. În Italia o aștepta fiica de 19 ani.
Dimineața de 4 noiembrie ar fi început cu o ceartă urâtă în care femeia a fost amenințată că rămâne fără băiat.
Nervoasă a aruncat cu apă fiartă în soț. Însă în cale i-a apărut fiul. Orbită, a pus mâna pe cuțit și l-a înfipt în gâtul copilului.
Imediat după ce și-a înjunghiat băiatul, femeia și-a provocat și ea răni ajungând în cele din urmă la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU). În timp ce ea primea îngrijiri, copilul său era resuscitat de către medicii de la Secția de Pediatrie. Din nefericire însă, băiatul și-a găsit sfârșitul în brațele medicilor. Și soțul ei, care este tâmplar, a ajuns la Urgențe cu arsuri după ce a fost opărit în urma scandalului izbucnit între cei doi.
„Mama prezintă niște plăgi autolitice superficiale la nivelul toracelui anterior probabil secundar automutilării. Starea sa este stabilă din punct de vedere hemodinamic. Va fi ulterior investigată și dirijată probabil către un consult psihiatric”,
Ramona Guraliuc, medic șef UPU-SMURD.
Ora 12:00
Liliana N. a fost transportată la Secția de Psihiatrie a Spitalului Județean Mavromati pentru a fi supusă unei expertize psihiatrice.
Botoșăneanca le-ar fi spus însă cadrelor medicale de la UPU că a lucrat în Italia și din acest motiv ar fi suferit o depresie. Am putea vorbi așadar în cazul de față de „Sindromul Italia” care reprezintă o nouă formă de depresie, întâlnită mai ales la femeile care lucrează temporar în străinătate.
Și având în vedere că depresia este considerată boala secolului XXI, astfel de cazuri sunt în creștere. Iar netratată, se poate ajunge la adevărate tragedii. În care cei care cad în depresie ajung să se sinucidă sau comit la rândul lor alte tragedii.
Sunt mai multe lucruri care le afectează pe aceste femei și anume distanțarea de familie, distanțarea de mediul în care au trăit până la o anumită vârstă, distanțarea culturală adică faptul că sunt nevoite să se adapteze unei culturi noi, ceea ce vine cu avantaje, dar și cu mari dezavantaje.
„Faptul că îți petreci anumite sărbători tot timpul, într-o altă familie, într-un alt ritual. Că-ți rupi partea emoțională cu familia ta. Apoi sunt abuzurile la care, vrei nu vrei, oricât de buni ar fi ceilalți oameni, aceste femei sunt supuse. Abuz emoțional, abuz economic, faptul că nu sunt suficient de mult plătite, faptul că li se cere să facă foarte multe lucruri”,
Cristina Lupașcu, psiholog
De la distanță, aceste femei trebuie să medieze ceea ce se întâmplă acasă cu partenerii lor de viață și copiii, dar și în viața pe care o duc acolo, cu membrii familiei străine la care sunt nevoite să lucreze.
Ceea ce înseamnă pentru ele o presiune dublă.
„Situația financiară a familiei din țară și situația financiară a lor, și ele au nevoie acolo să se îngrijească. Își lasă amprenta cu atât mai mult femeile care locuiesc în casă, adică au grijă de o bătrână sau un bătrân. Cu toții știm că demența senilă apare, cu atât mai mult cu cât persoanele respective au o vârstă mai înaintată și asta înseamnă niște cerințe mari pentru ele. De multe ori auzi femei care nu reușesc să doarmă pentru că sunt trezite în mijlocul nopții sau că sunt umilite de-a dreptul”,
Cristina Lupașcu, psiholog
Și până la urmă suportă umilințele, conștiente fiind de ele, cu gândul că fiul sau fiica trebuie să-și termine facultatea sau că trebuie să își termine casa de construit.
„Pe termen lung, a închide ochii înseamnă să faci un boom mare. Pentru că depresia din punctul meu de vedere este de foarte mult timp la femeile respective. Numai că au dus-o pe picioare cumva. O depresie netratată, cronicizată, ajunge la un moment dat inclusiv la despresie psihotică. Poți să ajungi cu schizofrenie, după ani de zile”,
Cristina Lupașcu, psiholog
Acasă, depresia este tratată medicamentos și încearcă să schimbe mediul, factorii care au declanșat boala. Ori femeile din străinătate nu au parte de un asemenea „lux”.
Însă pentru ca situația lor să nu escaladeze iar depresia să nu aibă consecințe devastatoare asemenea cazului din Săveni, aceste femei trebuie în primul rând să revină acasă.
„Și pentru ele și pentru familia lor cel mai indicat este să revină acasă. Au nevoie să se gândească că partea asta financiară pe care ele o câștigă și care din câte știu în momentul de față nu este una chiar atât de importantă, în sensul în care nu mai există o diferență atât de mare, nu mai poți spune că pleci în afară și trimiți banii pe care-i trimiteai acum 10 – 15 ani”,
Cristina Lupașcu, psiholog
Iar suma câștigată este cheltuită în altă parte, pe medicamente pentru tratarea depresiei sau pentru terapia copiilor care sunt devastați emoțional din cauza faptului că au părinții plecați în străinătate și cresc cu un handicap afectiv imens.
Gabriela ERDIC
Oana SAVA
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
