Clinica privată a medicului botoşănean Mihai Lucan, construită pe un teren al Primăriei din centrul Clujului, este o afacere medicală cu un profit de circa 1 milion de euro pe an.
Cu ajutorul primarului Emil Boc, Lukmed a devenit şi o bună afacere imobiliară: clinica va câştiga 1 milion de euro în următorii 10 ani dintr-un contract de închiriere încheiat recent.
Primarul Clujului, Emil Boc, urmează să fie audiat la DIICOT în legătură cu relaţia pe care a avut-o cu medicul urolog Mihai Lucan, anchetat pentru că ar fi produs pagube de circa 1 milion de euro Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj.
Oameni apropiaţi afacerii medicului Lucan spun că investiţia a fost sprijinită masiv de Primăria Cluj-Napoca.
„Mihai Lucan a fost ajutat în Cluj de Emil Boc. Nu putea să facă business-ul numit Lukmed fără domnul Boc. Există o succesiune de hotărâri de consiliu local din care se poate observa cum se facilitează din ce în ce mai mult acest business“, susţine deputatul Emanuel Ungureanu (USR), cel care l-a denunţat la DIICOT pe medicul Lucan.
Ungureanu se referă la contractul de asociere în participaţiune semnat de Primăria Cluj-Napoca şi Mihai Lucan în 2004, în urma căruia medicul a primit în folosinţă un teren de 1.000 de metri pătraţi în centrul oraşului pentru a construi o clinică privată de urologie. Lucan a plătit atunci primăriei 70.000 de euro pentru o suprafaţă care astăzi ar valora circa 1 milion de euro.
În replică, Emil Boc a precizat:
„Contractul de concesiune pentru realizarea clinicii LukMed, care stabilea preţul şi suprafaţa de teren, a fost aprobat de către Consiliul Local Cluj-Napoca înainte ca eu să fiu primar“.
Datele arată că acest contract a fost aprobat pe 31 mai 2004, când primar la Cluj era Gheorghe Funar.
Actualul edil a mai precizat pentru Adevărul:
„În timpul mandatului meu, Consiliul Local a detaliat, prin Hotărâri de Consiliu, precizările din contractul de concesiune stabilite înainte ca eu sa fiu primar“.
Boc mai spune că n-a fost tratat preferenţial de medicul clujean şi că a plătit intervenţiile necesare tratării litiazei renale la Clinica Lukmed. Emil Boc susţine că nu mai are chitanţele aferente.
Pe de altă parte, în mandatele de primar ale lui Emil Boc au fost emise cinci hotărâri de consiliu local în legătură cu Lukmed, dintre care două extrem de favorabile afacerii lui Mihai Lucan. De asemenea, Boc a semnat 4 acte adiţionale care au modificat contractul iniţial de asociere şi o autorizaţie de construire care i-a dat dreptul lui Lucan să adauge două etaje la clinică.
Două dintre Hotărârile de Consiliu Local menţionate au adus avantaje importante familiei Lucan. Este vorba despre Hotărârea 82 din 28 februarie 2006 pe baza căreia se modifică contractul de asociere între Primărie şi Lukmed. Contractul încheiat în 2004 prevedea la punctul 7.2.6 „SC Lukmed se obligă să nu se asocieze cu alţi agenţi economici în scopul exploatării amplasamentului care face obiectul prezentului contract de asocierea, fără acordul Consiliului”. În 2006, Emil Boc a girat modificarea punctului 7.2.6 printr-o Hotărâre a Consiliului Local astfel: „SC Lukmed se poate asocia cu alţi agenţi economici în vederea realizării obiectivului asocierii, fără a schimba destinaţia acestuia”.
Hotărârea nu face altceva decât să anuleze obligaţia Lukmed de a cere acordul Consiliului Local în legătură cu exploatarea clădirii ridicate de Lucan.
Această modificare a permis administratorilor Lukmed să închirieze spaţii din clinică unor alţi operatori medicali, contra unor tarife substanţiale. Astfel, 500 de metri pătraţi din imobilul construit pe terenul municipalităţii au fost închiriaţi societăţii comerciale Hiperdia SA, care a amenajat acolo un laborator de analize medicale încă de la inaugurarea, în 2007, a clădirii. Conform contractului reînnoit în 2016 şi valabil până în 2026, administratorii Hiperdia plătesc chirie 9.100 de euro plus TVA lunar pentru respectivul spaţiu. Practic, în conturile Lukmed intră anual 109.200 de euro, adică în jur de 1,1 milioane de euro în următorul deceniu.
De ce spunem că fără modificarea girată de Emil Boc acest contract de închiriere în valoare de 1 milion de euro nu s-ar fi putut încheia? E greu de crezut că deliberativul oraşului ar aproba un astfel de contract de închiriere prin care Lukmed, care a obţinut cu 70.000 de euro terenul de 1.000 de metri pentru realizarea clinicii, câştigă într-un singur an 109.200 de euro doar din închirierea unei părţi a imobilului Practic, contractul de asociere cu municipalitatea prevede că Lukmed plăteşte în fiecare an 1.500 de euro către Primărie, timp de 45 de ani, iar după această perioadă nu se mai plăteşte nimic până când va exista clădirea. Asta înseamnă că obligaţia anuală a Lukmed faţă de Primărie e achitată din chiria obţinută în 5 zile de la firma Hiperdia.
Întrebat în legătură cu legalitatea acestui contract de închiriere, Emil Boc a declarat: „din câte ştiu, avea dreptul să se asocieze având în vedere valoarea ridicată a investiţiei, fără să schimbe obiectul de activitate”. Astfel a fost motivată de către Mihai Lucan şi cererea de modificare a articolul 7.2.6: „Ţinând cont de valoarea mare a investiţiei, SC Lukmed are nevoie de asocierea cu alţi agenţi economici, fără a se schimba obiectul de activitate”.
Această solicitare a fost făcut pe 22 februarie 2006, iar după doar 6 zile, pe 28 februarie, Consiliul Local vota schimbarea cerută de medic. La începutul anului 2007 – în luna martie- Lucan cere şi obţine încă două etaje pentru clinică. Iniţial, autorizaţia de construire prevedea un imobil cu subsol, parter, şi două etaje, iar apoi s-a ajuns la subsol, parter şi patru etaje. Investiţia totală realizată pentru clinică a fost de 11 milioane de euro, din care opt milioane de euro au fost folosite pentru achiziţionarea aparaturii, scria presa la finalul lui 2007, când s-a inaugurat clinica.
O altă Hotărâre avantajoasă pentru Lucan, girată de primarul Emil Boc, a fost cea din 24 ianuarie 2006, care prevede extinderea perioadei contractului de asociere cu Primăria „pe durata existenţei construcţiei”, în condiţiile în care iniţial se contractase pe 45 de ani. La începutul anului 2005, Emil Boc a avut prima intervenţie medicală la Institutul de Urologie condus de Lucan, iar pe 5 decembrie 2005 a venit prima solicitare a medicului privind modificarea contractului cu Primăria:
„Luând în considerare amploarea investiţiei financiare şi profesionale care vor concretiza acest obiectiv ca unul dintre cele mai importante de acest fel din ţară (...) vă rugăm domnule primar, să modificaţi hotărârea iniţială, iar durata asocierii să fie nu pe 45 de ani, ci pe durata de existenţă a construcţiei”.
Lucan a invocat de asemenea „greutăţi în obţinerea investitorilor pentru acest obiectiv”. Peste aproape două luni dorinţa lui Lucan a fost transformată în Hotărâre de Consiliu Local.
Într-o emisiune la radio, Boc a arătat că deşi asocierea cu Lukmed s-a făcut pe timpul primarului Gheorghe Funar, „politica primăriei de a încuraja construcţia unor clinici e bună”. Legat de preţul mic plătit de Lukmed pentru teren, Boc a spus:
„Era anul 2004, nu prea ne căuta nimeni pe la Cluj în acea vreme. Nu comparaţi 2004 cu ce e acuma. Erau 2-3 investitori care băteau la uşile Clujului.”
Într-adevăr, Funar a decis în acest context asocierea pe 45 de ani a Primăriei cu Lukmed, acordând posibilitatea ca după această perioadă Primăria să reevalueze contractul. Aceste circumstanţe atenuante nu le are Emil Boc, care a decis să prelungească asocierea „pe durata existenţei construcţiei”, în condiţiile în care Clujul se afla în plin boom imobiliar în anii 2005 şi 2006. Era o perioadă de dezvoltare economică fără precedent şi de expansiune a oraşului. Într-o solicitare trimisă pe 31 august 2004, Mihai Lucan îi scria lui Emil Boc că modelul de afacere aplicat la Lukmed presupune o „rată de recuperare a investiţiei, estimată a se realiza în circa 25 de ani”. După doi ani, Emil Boc a aprobat prelungirea asocierii pe toată durata existenţei clădirii, asta putând însemna cel puţin o sută de ani.
Emanuel Ungureanu, deputatul USR de la care a pornit dosarul Lucan, susţine că „Emil Boc nu poate explica interesul public pentru toate facilităţile făcute acestei clinici private, acestei afaceri de familie în condiţiile în care Institutul de Urologie şi Transplant Renal este o ruină. Institutul e înghesuit la ultim etaj al unei clădiri din secolul al XIX-lea peste care s-au înghesuit două mansarde care fac parte dintr-un pod care era plin de porumbei şi de excremente. Lucan se lăuda că a transformat un pod într-un spital”.
Fostul angajat la Institutului susţine că dacă Boc voia să ajute comunitatea clujeană „trebuia pentru suprafaţa de 1.000 de metri pătraţi pe care a solicitat-o Lucan să pună drept condiţie mutarea Institutului în acea clinică nouă şi modernă sau să găsească un alt teren pentru ridicarea unei clădiri pentru Institut pentru a ameliora condiţiile pacienţilor care plătesc asigurări de sănătate”.
Acesta a concluzionat:
„Domnul Boc nu i-a facilitat lui Lucan toate hotărârile de Consiliu Local pentru Lukmed doar pentru că era medicul lui curant. Motivul cel mai important era rolul soţiei lui Lucan, Maria Lucan ca preşedintă a Camerei de Conturi Cluj. Curtea de Conturi trebuia să închidă ochii la modul în care se cheltuia banul public şi i-a închis. Boc a văduvit clujenii şi bugetul oraşului de o sumă importantă de bani sau servicii medicale de care se pare că a avut numai el parte sau cei din anturajul său”.
