Pe 9 iunie președintele României anunță prelungirea Stării de Alertă cu păstrarea mai multor restricții, de la cinematografe și locuri de joacă închise la restaurante deschise doar pentru terase. Apar imediat proteste din partea mai multor asociații, patronate și politicieni, iar unele partide amenință că nu vor vota încă 30 de zile de Stare de Alertă.
Klaus Iohannis susține că lupta cu pandemia încă nu a fost câștigată, iar liderii PNL și PMP îl sprijină. Dar brusc, cel mai mare ajutor vine de la... cifre. În mai puțin de o săptămână de la data la care șeful statului a făcut publică intenția instituirii unei noi Stări de Alertă, numărul infectaților crește de peste două ori.
Inițial, România și Republica Moldova sunt aproape singurele țări din Europa cu o creștere abruptă a îmbolnăvirilor. După câteva zile situația se înrăutățește în mai multe state europene, însă chiar și în aceste condiții România ajunge la un moment dat să raporteze mai multe cazuri noi decât Italia, țară care în primăvară era epicentrul mondial al pandemiei.
Au apărut astfel acuze mai mult sau mai puțin oficiale că Executivul ”umflă” datele pentru a justifica votarea în Parlament a încă unei luni de Stare de Alertă și de a exercita astfel o presiunea asupra parlamentarilor de a o aproba. Fără vreo dovadă, bineînțeles.
Doar că cifrele nu mint niciodată, iar o analiză efectuată de Botoșăneanul scoate la iveală un adevăr de necontestat: de fiecare dată după ce președintele României a solicitat prelungirea Stării de Urgență sau a Stării de Alertă, în zilele ce au urmat numărul de persoane infectate raportat de Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a crescut, uneori chiar amețitor.
Prima Stare de Urgență trebuia să expire la jumătatea lunii aprilie. Pe 6 aprilie Klaus Iohannis anunță oficial că va emite un nou decret pentru prelungirea Stării de Urgență. În ziua în care și-a făcut publică decizia România înregistrase 193 de noi îmbolnăviri.
Ce ce s-a întâmplat în următoarele zile? Cu toate că numărul testelor nu a crescut masiv, noile îmbolnăviri raportate de GCS au atins cele mai mari cote de la debutul pandemiei. Pe 11 aprilie, în buletinul zilnic, GCS face public că România a înregistrat într-o singură zi nici mai mult, nici mai puțin de 523 de noi infectați, număr rămas record și până în ziua de astăzi. Și aceasta în condițiile în care s-au efectuat în acea zi doar 3.842 de teste.
Pe 16 aprilie, când prelungirea Stării de Urgență este supusă votului Parlamentului, GCS raportează al doilea cel mai mare număr de infectări de la debutul pandemiei: 491 (la 4.802 teste efectuate). Cu o largă majoritate, Legislativul a votat prelungirea Stării de Urgență cu încă o lună.
După ce senatorii și deputații își dau acordul, infecțiile scad brusc și după doar patru zile, la un număr aproape similar de teste precum cel din ziua în care a fost votată Starea de Urgență (4.880 de această dată), GCS raportează doar 190 de noi cazuri.
Numărul noilor infectări a mai crescut apoi, a mai scăzut, dar nu a mai atins niciodată nivelurile din zilele în care s-a discutat despre prelungirea Stării de Urgență.
Pe 4 mai Klaus Iohannis anunță că nu va prelungi Starea de Urgență, dar că se va institui Starea de Alertă. În acea zi România avea potrivit datelor GCS exact 349 noi persoane diagnosticate cu Covid-19 la doar 3.560 de teste efectuate. În zilele ce au urmat testările au crescut vertiginos: 6.774 pe 5 mai, 11.927 pe 6 mai (al doilea cel mai număr de până atunci), 9.474 pe 7 mai, 10.667 pe 7 mai, 10.776 pe 9 mai (al treilea cel mai mare număr de până la acea dată).
Cu excepția zilei de 6 mai, în fiecare zi de până la 9 mai inclusiv GCS raportează peste 300 de noi cazuri. Parlamentul votează cu ceva modificări Starea de Alertă într-o zi în care s-au testat 10.413 oameni, al patrulea cel mai mare număr de până la acea dată, dar în care am avut doar 190 de noi cazuri.
Noile îmbolnăviri cunosc o tendință generală de scădere, însă cu toate acestea pe 9 iunie Klaus Iohannis anunță iminența prelungirii Stării de Alertă. În acea zi GCS raportase doar 145 de noi infectați. Declarația făcută de președinte a provocat noi proteste.
Ce a urmat?
Pe fondul declarațiilor publice a mai multor lideri politici din Opoziție că nu vor mai vota o nouă Stare de Alertă, numărul noilor infectați a început să crească masiv, pentru ca pe data de 14 iunie să atingă 320 de cazuri, de peste două ori mai mult față de cele din ziua în care șeful statului a anunțat o nouă Stare de Alertă. Practic, era cel mai număr de infectări raportat tocmai de pe data de 9 mai, culmea coincidenței și atunci respectivul număr fiind atins în săptămâna de după anunțul făcut de președinte privind instituirea Stării de Alertă.
Majorarea bruscă a numărului de infectați este însoțită de câteva ”întâmplări” care merită a fi notate:
Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind creșterea ratei îmbolnăvirilor în perioadele în care președintele și Guvernul doresc prelungirea unei situații speciale, medicul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi reprezentant al ţării noastre la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a declarat pe data de 17 iunie la Digi24 că modul în care se face colectarea acestor date face imposibilă manipularea datelor.
”Lumea să fie conștientă că nu există niciun fel de regie, pentru că e foarte periculos să ne jucăm cu aceste scenarii, că se raportează cazuri false, mai multe, mai puține sau că există tot felul de alte interese. Să ştiţi că în momentul de faţă modul de raportare a cazurilor face practic imposibilă orice manipulare a datelor, pentru că aceste cazuri sunt raportate de către fiecare judeţ în parte. Sunt 42 de raportări care se fac, se introduc într-o platformă dedicată, securizată de către STS şi practic este imposibilă (manipularea - n.red.). (...) Deci, nu există un centru de comandă care să ia cazurile, le prelucrează şi le introduce, ci fiecare judeţ introduce cazurile în această bază de date şi atunci este dincolo de orice fel de dubiu că nu se pot manipula aceste cifre”,
Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi reprezentantul României la OMS.
El a adăugat că numai în perioada de început a pandemiei se introduceau şi verificau fişele medicale ale bolnavilor de COVID-19 de către personalul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), însă s-a ajuns la o supraîncărcare a acestor angajaţi şi s-a distribuit sarcina introducerii datelor de către angajaţii direcţiilor judeţene de sănătate publică.
”Ar trebui să explicăm, să explice colegii care fac asta în mod curent cum se face această raportare, cum se face testarea, iar publicul să cunoască exact. Noi ducem lipsă, această inabilitate pe care o avem în comunicarea publică, adică facem lucrurile foarte bune, dar nu ştim să le prezentăm suficient încât să fie lumea foarte lămurită care este situaţia cu această epidemie”,
Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi reprezentantul României la OMS.
Culmea este însă că tocmai acest sistem computerizat și securizat a provocat o sumedenie de erori uluitoare de-a lungul pandemiei. De o mulțime de ori s-a descoperit faptul că unii morți erau dublați în statisticile oficiale astfel încât chiar GCS a ajuns să facă nenumărate rectificări de genul, ”conform raportărilor venite din partea INSP, decesul 553 și 541 reprezintă același caz”.
Ba mai mult, pe 9 mai la Botoșani numărul persoanelor infectate de la debutul pandemiei a scăzut chiar în raportările oficiale, lucru imposibil întrucât cifrele făceau trimitere la totalul celor infectați de la înregistrarea primului caz, indiferent dacă unii au decedat și alții s-au vindecat. Deci numărul putea cel mult să stagneze, în nici un caz să se micșoreze. Același sistem ”practic imposibil de manipulat” a făcut posibilă și anunțarea unor decese după o lună de la producere.
Ca să nu mai vorbim de ceea ce s-a întâmplat la Suceava, unde directoarea Direcției de Sănătate Publică a descoperit că autoritățile din județul vecin ar fi raportat greșit persoanele testate ca fiind purtătoare de Covid-19. La câteva zile după dezvăluire și-a pierdut funcția.
Prefectul crede că există explicații științifice pentru fiecare val de creștere a îmbolnăvirilor de coronavirus și că un studiu mai amănunțit ar scoate la iveală că fiecare interval de majorare a cazurilor a venit după perioade care au favorizat fenomenul. De exemplu, etapa de creștere care s-a înregistrat după noua solicitare a președintelui și Guvernului de a prelungi Starea de Alertă a survenit minivacanțelor de Ziua Copilului și Rusalii, când deplasările mari de persoane au contribuit la răspândirea Covidului.
”În istoria noastră de 2.000 de ani, dacă vrei să cauți coincidențe întotdeauna găsești ca să faci legături. Ca om direct implicat, mă îndoiesc că un președinte de țară poate să sune într-un județ și să spună: «hai, măriți numărul de confirmați». Nu cred”,
Dan Nechifor, prefect Botoșani.
Președinte și al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, prefectul arată că, atât timp cât în Brașov, un județ cu mai multe stațiuni, a crescut vertiginos numărul de cazuri după cele două weekend-uri prelungite, este clar că majorarea îmbolnăvirilor din perioada de după solicitarea instituirii unei noi Stării de Alertă se explică tocmai prin creșterea turismului.
Pe 11 mai Guvernul a adoptat proiectul de lege privind Starea de Alertă în care, printre măsurile cuprinse, se menționa cât se poate de clar: ”Achiziționarea bunurilor și serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situației de urgență pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă”. Deci fără licitație. Nu s-a făcut altceva atunci decât să se prelungească modalitatea de achiziții publice instituită prin Starea de Urgență...
Care în pandemie a instaurat haos și un teren fertil pentru abuzuri în achizițiile publice făcute de stat. Decretele președintelui Klaus Iohannis nu au adus claritate și au dat „un semnal periculos”, arată experții în achiziții publice reuniți de Expert Forum, citați de Europa Liberă.
Celebrul post de radio notează că, în Starea de Urgență, care a suspendat timp de două luni mersul normal al legilor în România, autoritățile au primit undă verde să facă achiziții publice directe pentru a preveni și combate pandemia, fără a mai ține cont de limitele legale din domeniul achizițiilor publice. Fiind o situație de criză, urgența a fost considerată mai presus de lege, au justificat autoritățile.
„Această situație de urgență a fost considerată de unii ca o oportunitate să mai rezolve anumite lucruri pentru partid, pentru unii, pentru alții, prin intermediari. Avem abuzuri și trebuie investigate”, spune profesorul de drept administrativ și achiziții publice Dacian Dragoș, de la Universitatea Babeș-Bolyai.
El a arătat că Uniunea Europeană a prevăzut în directivele sale, aplicabile și în România, „toate mecanismele pentru a face față unei crize de acest gen și de a face achiziții urgente. Nu trebuie să inventăm roata”.
Dar noi continuăm să o inventăm și în Starea de Alertă, când o mulțime de achiziții publice se fac tot fără licitație.
18 martie – 43
19 martie – 17
20 martie – 31
21 martie – 59 / 631
22 martie – 66 / 1.052 / primul deces în România
23 martie – 143 / 1.256
24 martie – 186 / 1.401
25 martie – 144 / 1.842
26 martie – 123 / 1.532
27 martie – 263 / 1.455
28 martie – 160 / 2.180
29 martie – 308 / 1.827
30 martie – 192 / 1.643
31 martie – 293 / 1.551
1 aprilie – 215 / 1.955
2 aprilie – 278 / 1.874
3 aprilie – 445 / 3.174
4 aprilie – 430 / 4.435
5 aprilie – 251 / 2.531
6 aprilie – 193 / 2.364
Președintele României cere prelungirea Stării de Urgență: Se PRELUNGEȘTE starea de urgenţă, Iohannis: ”Nu este momentul să ne relaxăm!”
7 aprilie – 360 / 2.591
8 aprilie – 344 / 3.629
9 aprilie – 441 / 4.595
10 aprilie – 265 / 3.628
11 aprilie – 523 / 3.842
12 aprilie – 310 / 3.056
13 aprilie – 333 / 4.876
14 aprilie – 246 / 2.893
15 aprilie – 337 / 4.730
16 aprilie – 491 / 4.802
Parlamentul a aprobat prelungirea stării de urgență
17 aprilie – 360 / 6.176
18 aprilie – 351 / 5.186
19 aprilie – 328 / 2.620
20 aprilie – 190 / 4.880
21 aprilie – 306 / 3.061
22 aprilie – 468 / 4.805
23 aprilie – 386 / 6.979
24 aprilie – 321 / 8.266
25 aprilie – 218 / 5.043
26 aprilie – 401 / 9.873
27 aprilie – 303 / 7.316
28 aprilie – 277 / 6.475
29 aprilie – 362 / 16.684
30 aprilie – 262 / 8.381
1 mai – 327 / 8.314
2 mai – 165 / 6.852
3 mai – 431 / 4.968
4 mai – 349 / 3.560
5 mai – 325 / 6.774
6 mai – 270 / 11.297
7 mai – 392 / 9.474
8 mai – 312 / 10.667
9 mai – 320 / 10.776
10 mai – 231 / 8.693
11 mai – 226 / 5.470
12 mai – 190 / 6.964
13 mai – 224 / 8.621
Camera Deputaților votează Starea de Alertă
14 mai – 245 / 8.413
15 mai – 190 / 8.384
16 mai – 267 / 9.133
17 mai – 167 / 6.673
18 mai – 165 / 3.214
19 mai – 155 / 8.453
20 mai – 196 / 10.413
Parlamentul votează starea de alertă
21 mai – 198 / 9.979
22 mai – 196 / 10.181
23 mai – 145 / 8.919
24 mai – 213 / 6.916
25 mai – 213 / 8.709
26 mai – 244 / 8.537
27 mai – 165 / 11.835
28 mai – 197 / 12.437
29 mai – 191 / 11.451
30 mai – 151 / 4.368
31 mai – 124 / 13.378
1 iunie – 141 / 4.055
2 iunie – 119 / 5.561
3 iunie – 152 / 10.592
4 iunie – 238 / 13.445
5 iunie – 196 / 11.932
6 iunie – 187 / 6.792
7 iunie – 189 / 2.915
8 iunie – 125 / 5.180
Starea de ALERTĂ ar putea fi prelungită: CE spune ministrul Sănătății
9 iunie – 145 / 9.269
10 iunie – 196 / 7.926
11 iunie – 237 / 3.682
12 iunie – 222 / 9.360
13 iunie – 275 / 9.715
14 iunie - 320 / 7.926
15 iunie – 166 / 3.682
16 iunie - 250 / 9.360
17 iunie - 345 / 11.715
18 iunie - 320 / 12.343
19 iunie - 320 / 11.075
20 iunie - 330 / 11.226
21 iunie - 315 / 6.333
22 iunie - 245 / 4.044
23 iunie - 214 / 8.948
24 iunie - 321 / 11.681
25 iunie - 460 / 12.555
26 iunie - 411 / 11.824
27 iunie - 325 / 12.236
28 iunie - 291 / 7.291
* Din data de 12 mai avem mai mulți vindecați decât cazuri active
Secretarul de stat Gheorghe Sorescu de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) s-a arătat oarecum amuzat de rezultatele studiului efectuat de Botoșăneanul, ferindu-se să facă prea multe considerații și arătând că, autorii acestuia ar trebui să fie cei care să tragă și concluziile:
”Ca ziarist te poate duce la întrebarea: de ce cresc în perioada aceea? Studiul l-ați făcut voi, vă aparține, eu n-am să fac comentarii”.
În ceea ce ne privește, lăsăm cititorii să tragă concluziile.
FOTO: DC News
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
