România este total nepregătită să-și protejeze populația, în caz unui război.
Mai puțin de 3% din totalul cetățenilor se pot adăposti în adăposturile Protecției Civile în cazul unor bombardamente.
Conform informațiilor statistice, adăposturile antiaeriene aflate sub gestiunea inspectoratelor pentru situații de urgență pot adăposti în jur de 3% din populația întregii țări.
Conform datelor strânse de la primării, în medie, 4,8% dintre cetățenii municipiilor reședință de județ ar avea loc în refugii. Situația este ceva mai bună la nivelul municipiului București care are capacități de protecție pentru 9,28% dintre bucureșteni. Statistica nu ia în considerare subsolurile de blocuri sau gurile de metrou din București și nici adăposturile private.
Prin comparație, Finlanda și Elveția pot să-și adăpostească aproape toți locuitorii, iar Danemarca și Suedia reușesc să-și protejeze aproximativ 80% din populație.
În 2022, după începerea războiului din Ucraina, câteva primării au alocat fonduri pentru refacerea și amenajarea adăposturilor. Sumele au fost foarte mici, undeva în jur de 700.000 maximum și câteva zeci de mii. Marea majoritatea a primarilor au ignorant pericolul de la graniță și au invocate tot felul de motive pentru a nu amenaja aceste adăposturi pentru populație.
La situația pe orașe, Botoșaniul s-ar afla în categoria celor care pot adăposti între 2 și 5% din populație.
Teoretic, fiecare clădire de locuințe ar trebui să aibă un spațiu special destinat adăpostirii locatarilor în cazul unui atac aerian. În realitate lucrurile nu stau deloc așa, iar numărul buncărelor este mult mai mic decât este nevoie pentru a asigura protecția cetățenilor. Multe adăposturi au fost transformate în beciuri și spații de depozitare, iar pentru că nimeni nu s-a mai ocupat de întreținerea lor, de-a lungul anilor, unele au devenit adevărate focare de infecție, fiind transformate în ghene de gunoi.
Cele mai prost pregătite pentru un conflict sunt municipiile Vaslui, Focșani, Deva și Slobozia, unde există structuri de protecție care pot adăposti sub 1% din populație. Alexandria, Drobeta Turnu Severin, Zalău, Giurgiu, Sf. Gheorghe, Călărași, Alba Iulia, Bistrița, Miercurea Ciuc și Piatra Neamț au capacități de protecție care acoperă în jur de 1 – 2% din populație.
Între 2 – 5% sunt municipiile pot acoperi municipiile Târgu Jiu, Tulcea, Baia Mare, Buzău, Suceava, Constanța, Arad, Târgu Mureș, Slatina, Râmnicu Vâlcea, Oradea, Craiova, Bacău, Cluj-Napoca, Botoșani.
Ceva mai mult de 5% din populație își găsește adăpost în Ploiești, peste 6%, Brăila și Pitești, iar aproape 7%, la Târgoviște și Sibiu. București și Satu Mare sunt municipiile care au cele mai încăpătoare structuri de protecție a populației, în caz de bombardamente, cu o capacitate între 9% și 11%.
Botoșaniul stă mai prost la situația pe județe, capacitatea de adăpostire fiind de data aceasta între 1 și 2%.
La nivel de județe, situația este și mai tristă. Astfel, județele Ialomița, Sălaj, Vaslui și Vrancea au o capacitate de adăpostire sub 0,5%, iar Alba, Călărași, Sibiu, Tulcea și Suceava, acoperă aproape 1%.
Între 1-2% capacitate de adăpostire au Mehedinți, Teleorman, Covasna, Hunedoara, Neamț, Mureș, Olt, Maramureș, Botoșani, Harghita, Buzău, Arad, Bistrița Năsăud, Giurgiu, Dâmbovița, Bihor, Bacău, Iași, Vâlcea, iar între 2-3% au Gorj, Argeș, Constanța, Prahova și Caraș-Severin.
În adăposturile din județele Satu Mare, Galați, Brașov, Brăila, Dolj și Cluj se pot adăposti până la 5% din populație. Ridicat de București, județul Ilfov poate asigura adăposturi pentru 14,4% din populație, după cum arată info-sud-est.ro.
