(P) În cultul credincioșilor trecerea din lumea pământească spre cea cerească nu înseamnă un sfârșit. Totuși marchează plecarea din forma fizică, așadar cinstim locul de veci și îl îngrijim ca singura legătură ce a mai rămas între cei plecați spre ceruri și cei rămași, îndoliaţi.
Monumentele funerare au devenit o modă se pare, deși în sens larg pot fi corelate și cu un oarecare statut social. Există în mod clar o asociere între puterea financiară și preocuparea pentru ca monumental funerar să fie unul elegant și minutos lucrat. Pentru cei interesați de astfel de investiții nu lipsesc nici epitafe gravate pe monumental funerar. Deși în aparență sunt mesaje simple, acestea au un impact aparte.
Cimitirul de la Săpânța, singurul din țară ce are o tentă hilară în asociere cu epitafele, reprezintă o colecție impresionantă de mesaje funerare de acest gen. Versurile populare scrijelite pe crucile de lemn vopsite preponderent albastre sunt de altfel și un scurt istoric al răposatului. Astfel de epitafe sunt înrădăcinate în cultura populară, în cultura orală ce are la bază rima și versurile.
Atipic față de atitudinea romanului clasic tradițional în fața morții, astfel de epitafe sunt acum amuzament pentru turiști și puțini știu că, de fapt, aici vorbim despre o altfel de lume, parcă apusă. Este viața satului, este esența vieții gospodarului român așa cum era cândva.
În zilele noastre însă epitaful funerar este ales din sugestiile pe care firmele funerare le oferă. Cum de cele mai multe ori prețul depinde strict de numărul de cuvinte, mai rare sunt cazurile în care astfel de mesaje sunt foarte lungi.
Despre motivația celor care își doresc amenajarea unui loc de veci există explicații variate. Unii respectă o așa zisă regulă nescrisă despre însoțirea monumentului funerar cu versuri creștine, pentru ca drumul în lumea cerului să fie călăuzită de vorbele lui Dumnezeu. Alții își doresc ca versurile în cauză să fie echivalentul unui rămas bun. În orice caz vorbim despre amintiri, despre o altfel de expresie a sentimentelor.
Astfel de mesaje pot fi inscripționate pe granit, marmură, piatră, lemn, după caz. Tradiția creștină spune că acea cruce din lemn ce însoțește un defunct la înmormântare va fi păstrată cel puțin 40 de zile, cel mult un an, după care va fi înlocuită de una din material mai rezistent - după preferințe.
Firmele care se ocupă cu astfel de servicii pot la cerere să asocieze textului și fotoceramica. Prețurile diferă așadar în funcție de dorințe. De regulă pe una din fațetele monumentului sunt înscrise numele celor care odihnesc la locul de veci în cauză și pe cealaltă un epitaf.
„Tu rămâi în floare,/Ca luna lui april/Cu ochii mari și umezi,/Cu zâmbet de copil!”
„În acest tăcut mormânt/Odihnește scumpa mama/Ce ne-a dat viață pe pământ.”
Pentru cei care aleg un monument în formă interesantă, unele oferte pot include gravura gratuită.
