Nicolae Macovei este liderul Sindicatului Impact de mai bine de o lună de zile, după ce a preluat ştafeta de la fostul preşedinte Marius Oroşanu şi reprezintă drepturile a aproximativ 1.500 de membri ai organizaţiei. În acest scurt timp a reuşit deja să se familiarizeze cu munca de sindicalist, să asculte ofurile oamenilor care îi bat la uşă, dar a dat piept şi cu „adversarii”, conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. În ciuda piedicilor pe care le întîmpină, liderul sindical susţine că va lupta pînă în pînzele albe pentru drepturile salariaţilor pe care a ales să îi reprezinte şi nu se va lăsa doborît de săgeţile care sunt aruncate asupra sa.
"DGASPC mai are nevoie de personal"
- Cum vă înţelegeţi cu conducerea DGASPC?
- Din nefericire, în cadrul DGASPC, în ultima perioadă nu are loc un dialog social real prin care să se identifice măsuri eficiente, atît pentru salariaţi, cît şi pentru beneficiari, se mimează dialogul social. Nu suntem consultaţi în luarea deciziilor, decizii ce afectează situaţia socio-profesională a angajaţilor, există o tendinţă de deprofesionalizare a sistemului.
- Mai exact, ce anume vă nemulţumeşte?
- Este acestă tendinţă de deprofesionalizare prin mutarea copiilor, tinerilor dintr-un centru în altul, există chiar intenţia să se mute tinerii cu HIV SIDA, fetele cu băieţii la un loc. Ce o să rezulte dintr-o asemenea mutare? Mutarea copiilor de 14 ani şi a tinerilor de 18 ani de la asistenţa maternală în centre, mutările între centre, sunt făcute arbitrar ţinîndu-se cont în special de criteriile economice şi mai puţin de voinţa copiilor şi tinerilor şi o să ajungem iarăşi la acele situaţii nedorite prin care tinerii o să spună că mai bine stau pe stradă decît să fie mutaţi în aceste centre. O altă tendinţă cu caracter clar discriminatoriu este scoaterea copiilor cu handicap psihic şi nu numai din asistenţa maternală şi introducerea lor în centre, ori şi aceşti copii au dreptul la o şansă în integrarea lor în aceste familii subtitut. În centre, din cauza diminuării de personal, există situaţii cînd pe ture lucrează o singură infirmieră sau cel mult o asistentă medicală şi o infirmieră la 30-40 de copii, ori calitatea nu poate fi aceeaşi în aceste condiţii.
- Aţi reuşit să vedeţi organigrama pentru 2010?
- Nu a existat pînă la momentul de faţă o prezentare de către conducerea instituţiei a centrelor şi serviciilor unde personalul este supradimensionat, în ideea de a se căuta de comun acord o soluţie de redistribuire a personalului şi de reconversie în acele centre unde personalul este deficitar. De altfel, nici pînă astăzi nu există o informare adresată nouă, sindicatului, a rezultatelor acelei comisii de normare realizată de direcţie la finele lui 2009. Doar pe surse am aflat că nu s-a făcut această informare datorită faptului că a reieşit că DGASPC mai are nevoie de personal şi în orice caz nu am văzut acel raport aşa cum era legal.
- Vor fi disponibilizări în cadrul Direcţiei?
- Pînă în momentul de faţă nu avem informaţii de acest gen. Acest lucru vine să întărească faptul că nu există un dialog real între conducere şi sindicat. Am putea fi contactaţi, acest birou executiv vine din rîndul membrilor de sindicat, avem reprezentanţi şi de la adulţi şi de la copii şi de la AMP, ştim care sunt problemele, am putea veni cu soluţii, dar cîtă vreme nu ne sunt cerute aceste soluţii. Practic şi în ultima discuţie publică pe care am avut-o cu dl. Rădăşanu, enervat de insistenţa noastră prin neruşinarea noastră de a ne cere drepturile băneşti cuvenite, restante de două luni de zile, am fost trimişi să stăm acolo unde ne este locul, ori vă cer dvs. să ne spuneţi unde este locul unui sindicat dacă nu alături de membri, alături de problemele lor?
"Se mimează dialogul social"
- Sunteţi mulţumit de suma pe care CJ şi-a propus să o aloce pentru DGASPC?
- Din calculele noastre preliminare se pare că totuşi nu va fi suficientă pentru plata integrală a salariilor la nivelul anului 2010, să nu uităm că legea actuală spune că nici un salariat nu trebuie să încaseze în 2010 un salariu mai mic decît a avut în luna decembrie 2009, neafectată de ordonanţa care se referă la reducerea orelor suplimentare. Sporurile noastre au fost legale, în DGASPC au existat sporuri de dispozitiv, sporuri de stabilitate, sporuri de condiţii deosebite de muncă, deoarece în munca propriu zisă cu persoane cu handicap, cu bătrîni există într-adevăr condiţii deosebite. Sporurile pe care le-am avut sunt legale, orice altă interpretare nefericită făcută de către conducerea unităţii a acelor două acte normative este în opinia noastră un abuz şi vom acţiona în consecinţă.
- Cum decurg negocierile la Contracul Colectiv de Muncă?
- Pentru a nu crea panică şi o situaţie de de zvonistică în rîndul membrilor de sindicat, cînd vor fi finalizate, vom comunica rezultatele negocierilor şi dacă reuşim să cădem de acord cu conducerea instituţiei pe o formulă a contractului colectiv de muncă.
- Vă întreb pentru că sunt circa 1.100 de angajaţi care aşteaptă un răspuns şi care ar trebui să ştie. De aia vă şi întreb
- Noi am ales această soluţie întrucît deocamdată nici legea nu stipulează clar care este locul şi rolul CCM. Acea ordonanţă 1 a venit cu o chestiune, din punctul nostru de vedere, abuzivă prin care minimalizează rolul acestor contracte, de aceea negocierile decurg foarte greu. Este ordonanţa 1 care vine în completarea legii 330 şi care diminuează foarte mult puterea contractelor colective de muncă.
- Vă cheamă conducerea DGASPC să luaţi parte la comisii?
- A existat o singură comisie paritară de cînd suntem, deşi am solicitat vreo trei. A existat una singură şi avem hîrtii să dovedim acest lucru. Aşa cum am spus se mimează dialogul social, dar tendinţa este clară : nu ne vor ca parteneri sociali pentru că nu purtăm anumite aspecte.
- Dar nu aţi întrebat directorul de ce nu vă invită şi pe dvs. la comisii?
- Noi ne trezim că vin oamenii şi ne spun că de mîine se face nu ştiu ce, nu avem de unde să aflăm sau aflăm noi arbitrar, primim răspunsuri evazive, ni se răspunde cam la 30% dintre adresele pe care le adresăm instituţiei prin care punem întrebări în scris, ni se răspunde parţial.
"Mîncarea este transportată în 2010 cu nişte marmite recondiţionate de pe la unităţile militare"
- Cu ce alte probleme vă mai confruntaţi?
- O altă greşeală care s-a făcut în ultima perioadă a fost cea cu întîrzierea plăţii hranei copiilor la asistenţii maternali. Deşi anul trecut direcţia a întîrziat cu plata utilităţilor şi luni de zile şi nu a existat nici o dată să fie tăiate utilităţile, acum s-a preferat să fie plătite utilităţile şi furnizorii din cauza faptului că suma alocată a fost mai mică decît necesarul, nu s-a prioritizat bine şi a fost amînată alimentaţia copiilor, adică „un copil sătul poate sta şi la lumînare, mai bine aşa decît flămînd şi să se uite la bec”. Ştiu că au fost solicitaţi 8 miliarde, dar s-au primit 5 şi s-a preferat să se plătească lumina de exemplu. S-a întîmplat şi anul trecut să întîrziem cu plăţile astea, dar nu ne-au tăiat lumina niciodată.
- Ce părere aveţi de bucătăria comună?
- O altă problemă, se iau măsuri cu caracter experimental, iar un exemplu ar fi cateringul, care a fost eliminat între timp. De asta spun, toate măsurile importante sunt luate în pripă, fără un plan structurat în timp, de altfel acest lucru caracterizîndu-l integral pe directorul instituţiei. S-a trecut de la externalizare totală, la internalizare totală şi anume că mîncarea se face pentru toate centrele din Botoşani şi cel de la Mînăstirea Doamnei la subsolul instituţiei. Mîncarea este transportată în 2010 cu nişte marmite recondiţionate de pe la unităţile militare, imaginea creată fiind cea a unui spital militar de campanie.
- Aţi gustat mîncarea de la bucătărie?
- Nu obişnuiesc, am fost doar în vizită la bucătărie. Oricum soluţia noastră pentru partea de bucătărie ar fi fost ca să existe cîteva bucătării la nivel de Botoşani în centrele mari care să deservească centre mai mici, acest lucru nefiind o centralizare totală. Înţelegem economia pînă în momentul în care se face rabat de la calitate.
"Am un birou executiv puternic alături de mine"
- Cum v-aţi acomodat cu această funcţie?
- Nu am timp să îmi dau seama, sunt foarte multe lucruri pe care le învăţ din mers, actualul Birou Executiv are a foarte bună colaborare cu Cartel Alfa, ne consultăm cu privire la toate probemele care apar.
- Dl. Marius Oroşanu susţinea că unul dintre motivele retragerii sale a fost cauzat de faptul că mulţi membri cu diverse probleme îi băteau zilnic la uşă pentru a-i spune ofurile pe care le aveau. Aşa e şi la dvs.?
- De aia suntem noi aici şi avem mereu uşa deschisă. Vin cel puţin în acelaşi număr. Noi am căutat soluţii, acest birou executiv are 9 membri, practic am împărţit responsabilităţile pe centre, adulţi, copii, centre din interiorul judeţului, din exterior. De exemplu, zona de adulţi, răspunde un vicepreşedinte şi un secretar executiv, la şedinţe cînd am fost în teritoriu, am decis ca fiecare dintre noi să răspundă de un anumit centru sau sector din judeţ. În cazuri mai deosebite atunci ne implicăm cu toţii şi încercăm găsirea de soluţii.
- Dv. cînd credeţi că veţi ceda psihic?
- Am un birou executiv puternic alături de mine, cînd am pornit la conducerea acestui sindicat am pornit şi am lansat ideea de echipă, deci suntem o echipă şi ne vom sprijini unul pe altul atît la bine cît şi la greu.
Interviu realizat de Gabriela ERDIC
